Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe acest fond de optimism prudent, decidenții din sistemul politic și cei din zonele mai discrete ale finanțelor și băncilor colaborează pentru a prezenta după doi ani de la declanșarea pandemiei programe coerente de redresare. Nota dominantă a acestora este o accentuare a politicilor sociale pentru a atenua șocul produs de criza sanitară îndeosebi persoanelor cu venituri reduse. De cealaltă parte a Atlanticului, după ajutoarele bănești trimise tuturor americanilor sub semnătura lui Trump, noua administrație Biden stabilește o creștere substanțială a salariului minim orar la nivel federal. În Uniunea Europeană este în dezbatere un proiect de directivă pentru asigurarea unui salariu minim brut garantat care să ajungă în fiecare țară cel puțin la nivelul de 50 la sută din salariul minim brut. În Consiliul European, liderii urmează să parafeze directiva care are prevederi și amendamente „pentru a interzice salariile, care prin nivelul lor scăzut denotă exploatarea forței de muncă”, cum subliniază documentul oficial al UE. La Bruxelles se recunoaște explicit, ceea ce în România se rostește cu jumătate de gură, deși fenomenul pauperizării este tot mai pregnant. „Sărăcia persoanelor care au un loc de muncă în Uniune a crescut în ultimul deceniu, tot mai mulți lucrători sunt săraci. În timpul recesiunilor economice, cum ar fi criza provocată de pandemia Covid-19, rolul unor salarii minime adecvate și echitabile în protecția lucrătorilor slab remunerați este deosebit de important”. Ca o concluzie, documentul citat arată că, având în vedere efectele și durata crizei Covid-19, „este și mai important să se reevalueze adecvarea salariilor în sectoarele prost plătite și de mare valoare socială în timpul crizei”. Stimularea personalului medical, în primul rând, din serviciile de urgență și a lucrătorilor din serviciile comunale, cu salarii la baza sistemului de salarizare, se impun ca priorități. De asemenea, mai ales în cazul României, creșterea pensiilor mici la un nivel care să compenseze erodarea produsă de inflație, se află în pachetul de măsuri sociale aprobat de noul guvern, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie.
Sustenabilitatea financiară a programelor sociale trebuie să fie în acord cu politicile monetare; o desincronizare a băncilor centrale față de realitatea concretă și prioritățile puterii executive putând stopa „noul trend” de stimulare a muncii. Un entuziasm populist, cu bugete exagerate în deficite, care ignoră posibilitățile de susținere financiară și capacitatea de corecție a pârghiilor monetare pot însă mina bunele intenții, prăbușind planurile de protecție socială, cu efecte imprevizibile pentru stabilitatea la nivel macroeconomic. Cred că în acest cadru al echilibrului reciproc, trebuie interpretat dialogul recent dintre premierul Nicolae Ciucă și guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. Experiența BNR, susținută de politica Băncii Central Europene, cu o abordare similară a pachetelor sociale, este în acest moment esențială pentru reușita programului de guvernare.
