Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un comunicat de miercuri, de la INS, a trezit un viu interes. Şi nu numai în rândul analiştilor. Inflaţia din ianuarie 2014, socotită pe 12 luni, din ianuarie 2013 până în ianuarie 2014, anualizată deci, a arătat că şi în rândul publicului interesul este la fel de mare. Fiindcă, din 23 de ani, timp de patru ani s-au încheiat cu rate ale inflaţiei cu trei cifre, cu un record în 1993, de 300 la sută. Alţi nouă ani s-au încheiat cu rate de două cifre, cea mai mare fiind inflaţia din 1994, de 61,7 la sută. Din 2004, inflaţia a înregistrat numai rate cu o singură cifră, cea mai mare fiind de 9,3 la sută iar cea mai mică în jur de 1,06 la sută. În ianuarie 2014. Cu rata din acest an, România se încadrează la nivelul mediei inflaţiei din Zona Euro.
Ce a mai adus nou luna ianuarie 2014? Să privim cele trei ecrane pe care rulează filmul preţurilor, cu notele specifice începutului de an. Fiecare ecran fiind destinat mişcării preţurilor şi tarifelor de pe un mare segment al pieţei de consum: primul – al mărfurilor alimentare; al doilea – al mărfurilor nealimentare; al treilea – al serviciilor. Să reţinem, apoi, că trei categorii de cifre (dintre cele înscrise în acest tablou) au importanţă în calculul inflaţiei: 1) ponderea; 2) rata de creştere; 3) influenţa. Ponderea, exprimată printr-un număr de puncte, a suferit schimbări în acest an: a scăzut nesemnificativ numărul de puncte la mărfuri alimentare (de la 3771 la 3764) şi a scăzut de asemenea nesemnificativ (de la 4409 la 4385) numărul de puncte la mărfuri nealimentare; în schimb, a crescut tot nesemnificativ (de la 1820 la 1851) numărul de puncte la servicii. Urmărind deci cât cântăreşte partea în raport cu întregul; sau cât reprezintă trei detalii ( 1) legume şi conserve de legume; 2) fructe proaspete şi 3) gaze) aflăm ce influenţă poate să aibă în întregul tablou mişcarea preţurilor la numai câteva produse.
Rata de creştere ne arată că preţurile la cele trei poziţii nominalizate au urcat în ianuarie 2014 cu 6,37 la sută, cu 3,11 la sută şi cu 1,17 la sută. Cu ponderi relativ mari, raportate la un total de 10.000 de puncte, cât însumează cele trei ecrane, cei trei indicatori sintetici au stricat rata inflaţiei şi în ianuarie. Deşi s-au mişcat încet preţurile la pâine, carne, peşte, unt, de fapt la mii şi mii de produse, trei poziţii au urcat media inflaţiei la 0,85 la sută. Aşadar, dintre cele trei tablouri ce înfăţişează dinamica pieţei de consum din România, cu mii de produse, numai trei produse s-au scumpit atât de mult încât au produs un şoc în ianuarie 2014. Dovadă că inflaţia noastră nu seamănă în niciun fel cu cea descrisă în cărţi.
De fapt, avem o inflaţie atipică, fiindcă nu i se potrivesc niciun fel de tipare. Dar influenţând rata pe ianuarie 2014, cele trei ieşiri din rând n-au influenţat rata pe 12 luni (ianuarie 2013-ianuarie 2014) care a înregistrat cel mai de jos nivel din 23 de ani: 1,06 la sută. Şi iată cum, de la 300 la sută inflaţie în 1993 am ajuns la 1,06 la sută în ianuarie 2014.
