x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Joaca de-a supraoamenii

0
Autor: Florin Condurateanu 22 Mai 2018 - 06:48
Joaca de-a supraoamenii


Lumea spionajului este o puierniţă de semne de întrebare şi de semne de mirare. Mistere, acţiuni cu întorsături neînchipuite, pericole mortale şi în pasta de dinţi, curaj adesea sinucigaş, spionul are tărie de stâncă şi slăbiciuni de plastilină. Spionul trebuie să aibă un ochi şi în ceafă, şi în buricul degetului, şi în gleznă, şi în surâs, dar ochi şi în lacrimă. Cel mai banal gest îl poate duce la interogatorii cu torturi, spionul trebuie să-şi calculeze şi ritmul clipitului, şi vorba politicoasă, şi cuvântul şuierat de ameninţare. Din fleacuri au fost prinşi spioni şi s-a destrămat şi câte o reţea sofisticată de spionaj. După retragerea trupelor naziste de ocupaţie din Franţa, anglo-americanii, prin contraspionajul lor, aflaseră că nemţii au lăsat mulţi spioni deghizaţi în soldaţi americani. Dar nu se prindea un capăt al firului acestui aparat de spioni hitlerişti în travesti. Filajul contraspionajului aliaţilor se făcea prin multe locuri. Prinderea primului spion neamţ îmbrăcat în uniforma trupelor americane s-a întâmplat la o tutungerie pe trotuarul Parisului, din întâmplare. Filatorii americani s-au mirat văzând cum un soldat în uniformă americană nu ştie să desfacă ţipla unui pachet de ţigări prin acea bentiţă care se introdusese în America de câteva luni. Aşa-zisul soldat american s-a enervat, a mototolit ambalajul ţigărilor şi a dat de bănuit. Filatorii americani l-au dus la interogatoriu şi s-a dovedit că era spion neamţ, care n-a ştiut să desfacă pachetul de ţigări înlăturând mai întâi fâşia îngustă de pe celofan. Experţii susţin că cel mai mare campion al spionajului a fost rusul Richard Sorge. Fiul unei mame rusoaice şi al unui tată lituanian, Sorge a fost infiltrat de KGB cu 15 ani în urmă, în Germania. A ajuns ziarist al unui cotidian important din Berlin şi detaşat ca un corespondent în Japonia. Abil şi rafinat, Sorge s-a infiltrat în cercurile suspuse din Japonia şi a aflat o informaţie care s-a dovedit decisivă. Şi anume că fabricile de haine militare ale Japoniei croiesc pantaloni scurţi şi cămăşi uşoare şi nu pufoaice, deci japonezii se pregătesc de lupte în junglă, nu în Siberia. A transmis acest amănunt teribil la Kremlin şi Stalin a retras diviziile de pe graniţa cu japonezii, trimiţându-le la Stalingrad, unde l-au încercuit pe Von Paulus, i-au înfrânt pe nemţi, schimbând soarta războiului. Sorge prefera să adopte cele mai periculoase rezolvări, îşi demonstra sieşi că e un supraom. Asta l-a pierdut, a fost prins şi executat de japonezi. Umblă o bârfă că la deshumarea lui Richard Sorge s-au găsit oasele unui bărbat de înălţime medie, iar spionul Sorge era un vlăjgan de peste 1,90 metri.

Citeşte mai multe despre:   spionaj in fotbal

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de