Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numerarul în circulaţie a crescut la 14,52% din total masei monetare (M3) în ianuarie 2014. Majorarea vine după o reducere abruptă în ianuarie 2013 (13,81%), care s-a produs însă după un alt avans semnificativ în august 2012 (14,93% din M3).
Cash-ul reprezintă doar 1,6% din masa bănească în Noua Zeelandă, 2,45% în Marea Britanie, 2,76% în Coreea de Sud, 2,87% în Norvegia, 3% în Suedia, 3,53% în Australia, 3,63% în Canada, 4,49% în Danemarca, 7% în SUA şi 7,36% în Elveţia. În zona euro bancnotele şi monedele ajung la 9,36% din M3, şi “urcă” la 11,69% în Polonia, 12,88% în Cehia şi 12,91% în Bulgaria.
Niveluri ale numerarului mai ridicate decât în România se întâlnesc în Lituania - 21% şi Ungaria - 17,24%. Iar exemplul statului maghiar e elocvent, pentru că a majorat TVA la 27% - cel mai înalt nivel din UE. Dar nici noi nu suntem departe după saltul brusc de la 19% la 24%. Şi atunci cauza pentru care a crescut cash-ul în România e extensia economiei subterane, care a provocat debancarizarea masei monetare. Înnegrire a economiei, după majorarea TVA, care a constituit o reacţie la managementul guvernamental defectuos, ce a împovărat economia pe timp de criză.
În Bulgaria, care taxează veniturile cu o cotă unică de 10%, nu de 16%, aplică TVA de 20%, nu de 24%, CAS de 29%, nu de 44% şi impozitează dividendele cu 5%, nu cu 16% - numerarul în circulaţie s-a micşorat de la 18% la 13%. În Polonia, unde criza s-a soluţionat prin vânzări de acţiuni la furnizorii de utilităţi, încrederea a redus cash-ul din buzunarele oamenilor de la 14% la 12%. Invers decât în România unde amânarea “terapiei de şoc” cu ajutorul unor împrumuturi de la FMI, UE şi BM a mărit procentajul cash-ului de la 12% (în 2009) la peste 14%.
Iar când vorbim de o debancarizare a masei băneşti, aceasta e probată de majorarea volumului de numerar faţă de sfârşitul anului 2009 cu 45,8%, ritm de creştere dublu faţă de cel al masei monetare (26,8%). Cu alte cuvinte, dinamica agregatelor lichide din interiorul masei băneşti a fost mai intensă decât avansul cantităţii totale de bani.
Aşadar, după un episod de câteva luni de reducere a numerarului în circulaţie - atât în cifre absolute, cât şi ca procent din masa monetară - acesta a reînceput să crească, depăşind 14,5% din M3 în ianuarie 2014. Fapt ce semnalează că procesul de debancarizare a masei băneşti s-a reluat: banii circulă în cantitate din ce în ce mai mare în economia neînregistrată şi ocolesc bugetul şi băncile. Iar oamenii preferă să-şi mute cheltuielile “la negru” fiindcă acolo mediul nu e împovărat cu taxe.
O soluţie pentru a “albi” banii şi a diminua cash-ul ar fi - am mai spus-o - acordarea unor deductibilităţi fiscale. Adică, trebuie să ajungem cu preţul utilităţilor la nivelul negociat cu UE? OK, atunci de ce nu se oferă deductibilităţi la gaz şi curent, care se scumpesc de la 1 aprilie?!
Dar până să se relaxeze fiscalitatea, românii îşi manifestă neîncrederea şi cash-ul creşte. Cu precizarea că numerarul a scăzut şi activitatea “la negru” a devenit mai puţin intensă doar când populaţia a crezut că economia e bine administrată.
