Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Remarcam recent că deflatorul PIB - indicele care relevă inflaţia din întreaga economie - s-a ajustat în 2013, situându-se în apropierea inflaţiei la consumator. Şi spuneam că economia şi-a îmbunătăţit performanţa în ultimii ani. Dar principalul motiv pentru care s-a “aliniat” deflatorul la inflaţia medie e că a fost “expediată” multă activitate ineficientă în economia subterană şi pe baza a ceea ce a rămas la vedere au ieşit indicatori buni.
Iar indicatorii continuă să se îmbunătăţească, pentru că Institutul Naţional de Statistică (INS), după ce a estimat, pe 5 martie, un deflator al PIB de 4%, pe 2 aprilie, la rectificarea datelor, l-a “reaşezat” la 3,5%, lăsând în urmă inflaţia la consumator de 3,98%. Oare ce a determinat modificarea? Datele de la Buget, care nu a încasat veniturile proiectate şi atunci şi-a restrâns cheltuielile. Acest fapt se vede bine când urmărim deflatorii diferitelor tipuri de cheltuieli ce compun deflatorul PIB. Pentru că, în vreme ce cheltuielile populaţiei s-au majorat cu 4,4%, atât la evaluarea din martie, cât şi la cea din aprilie, cheltuielile administraţiei publice şi-au micşorat avansul de la 9,8-9,9%, la 6,4-7,4%.
Ca să conchid, ultimele estimări ale INS evidenţiază că Finanţele au strâns mai mult cureaua decât se credea iniţial, dar nu asta a avut rol determinant asupra reducerii deflatorului PIB, ci limitarea orizontului de observare. Adică, în condiţiile în care a migrat multă economie în zona informală, cea rămasa la vedere - şi la nivelul căreia se pot realiza evaluări cu grad ridicat de exactitate - a arătat mai multă performanţă şi o structură stabilă a consumului. Ceea ce nu-mi dau totuşi seama e dacă, pe viitor, majorarea cheltuielilor cu apărarea, care acţionează în sensul creşterii PIB, va avea impact şi asupra deflatorului. Pentru că mărirea acestor cheltuieli a fost cerută - pe fondul tensiunilor din Ucraina - atât de preşedinte, cât şi de premier, iar prin aplicarea noii metodologii europene ESA 2010 la calculul PIB, sporirea cheltuielile cu sistemele de armament generează creştere economică.
Dar până a lămuri şi acest ultim aspect e bine de ştiut că deflatorul PIB este ceea ce simţim. Pentru că nu inflaţia la consumator e percepută la nivelul mediului economic, ci deflatorul. Şi în momentul de faţă oamenii observă că sunt mai puţin împovăraţi. Însă nu pentru că au scăzut taxele, ci fiindcă nu le plătesc. Iar refugierea în economia subterană este “trădată” de reducerea veniturilor bugetare, de majorarea numerarului care circulă în afara băncilor şi de mărirea creditului guvernamental, deoarece statul e constrâns să se împrumute când nu-şi încasează impozitele. Din această cauză, BNR semnalează că economia poate creşte şi fără împrumuturi bancare, fiindcă trebuie să nu mai ia credit sectorul privat ca să-i ajungă statului banii. Deşi, anterior, banca centrală spunea că reduce dobânzile pentru a relansa creditarea. Acum însă nu mai e nevoie de credit neguvernamental, pentru că a apărut motorul de creştere economică: suplimentarea cheltuielilor cu apărarea.
