Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deflatorul PIB – indicele care evidenţiază evoluţia preţurilor din întreaga economie – şi-a redus avansul la 2,2% în trimestrul II 2015, de la 3,8% în primul. O astfel de evoluţie a permis ca dinamica preţurilor din economie să se apropie mai mult de cea a preţurilor de consum pe care o ţinteşte banca centrală, şi care s-a plasat la 0,09% în trimestrul doi (comparativ cu 0,53% în trimestrul I), dar şi să reliefeze că nu putem vorbi încă de deflaţie. Reducerea ritmului de creştere a preţurilor în economie e legată de încetinirea industriei, care şi-a atenuat avansul de la 4,2% în trimestrul I, la 0,8% în cel de al doilea. Această pierdere de viteză, transpusă în evoluţia preţurilor, arată că preţurile din această ramură au contribuit cu 1,16% la scăderea preţurilor din întreaga economie. În schimb, dinamica impozitelor nete pe produs (TVA, accize) le-a împins în sus, fiindcă a reprezentat aproape jumătate (0,95%) din creşterea de 2,2% a deflatorului PIB. Iar întrebarea care se pune este ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi decis ca nu doar TVA să scadă din 2016, ci şi impozitul pe dividende, accizele şi s-ar fi renunţat la taxa pe stâlp? Oare variaţia deflatorului s-ar fi corectat în zona celei a indicelui preţurilor de consum (IPC)? Pentru că o aliniere a dinamicii deflatorului PIB cu cea a IPC ar arăta că economia încearcă să devină macrostabilă. Altfel spus, atunci când nu se mai aruncă povara fiscală de la companii către populaţie şi invers, se poate vorbi de schimbări structurale.
