"Am fost sarac de dimineata pana seara"

Victor Rebengiuc n-a vrut sa fie Moromete pentru ca nu stia cum sunt taranii.

Niciodata nu s-a gandit ca ar putea fi Moromete, acel Moromete al lui Marin Preda, pe care il devora din filele cartii inca de la varsta de 20 de ani. Nu ii curgea in vene sange de taran si, ca atare, prototipul taranului roman era pentru Victor Rebengiuc o notiune extrem de vaga. Cum sa dea viata unui prototip? "Descopeream o alta lume, pe care incercam din rasputeri sa o inteleg. Era o lume in care nu ma vedeam", marturiseste actorul care, in cele din urma, i-a dat viata lui Moromete.

Intors din drum de Leopoldina Balanuta
Initial, regizorul Stere Gulea a vrut sa-l distribuie pe Gheorghe Dinica in rolul lui Ilie Moromete, iar Victor Rebengiuc trebuia sa fie Nae. Insa Dinica a refuzat si Stere s-a tot perpelit pana cand a gasit solutia salvatoare: citadinul Victor Rebengiuc trebuie sa fie Ilie Moromete! Totusi, atunci cand a primit rolul, Victor Rebengiuc s-a speriat si a fugit acasa la Bucuresti. Nu suporta ideea sa stea in Alexandria, la aproximativ 80 de kilometri de satul Talpa, unde aveau loc filmarile. Cu atat mai mult cu cat fusese cazat intr-un hotel "dotat" cu gandaci, muste si tantari. "Imi era frica ca nu-l pot face pe Moromete. Pana la urma, l-am facut si nu-mi pare rau. E un rol de care ma bucur foarte mult", recunoaste acum actorul, la mai bine de 17 ani de la marea ecranizare. Se pare ca Leopoldina Balanuta a avut o contributie la intoarcerea actorului la "locul faptei". Ea a fost cea care l-a convins pe Victor Rebengiuc sa-si duca rolul pana la capat.
Dar cum a reusit totusi Victor Rebengiuc sa fie Ilie Moromete? Simplu: a uitat pur si simplu ca personajul pe care trebuie sa-l joace este taran. Si-a pus palaria pe cap, a intrat in ograda casei din comuna Talpa, judetul Teleorman, a vazut salcamul si totul i-a devenit pe loc foarte drag si familiar. "Nu stiu cum e ala un taran, asa ca am uitat ca era vorba de un taran. Am jucat numai un om care are probleme. Necazurile lui Moromete cu familia, cu recolta, cu foncierea, cu Nila, cu Paraschiv, cu Catrina, cu Balosul, cu salcamul sunt problemele unui om si ele trebuiau rezolvate. Am uitat cu desavarsire ca Ilie Moromete este prototipul taranului roman. Poate o sa apara si cineva care o sa stie sa-l faca asa. L-am jucat cum am stiut eu mai bine pe Ilie Moromete, un om cu o familie grea si cu probleme. " Atunci cand s-a incaltat cu gumarii lui Moromete, Victor Rebengiuc s-a gandit la bunicul lui, care avea un fel de hatrosenie. "Multe situatii din film erau asemanatoare cu cele in care il vazusem pe el. Bunicul nu era taran, dar era prima generatie venita la oras, un fel de Paraschiv. Am facut din Moromete un personaj pe care il iubesc."

Cu mustata arata ca taranul roman
Cu toate ca la inceput Victor Rebengiuc nu s-a simtit deloc bine in pielea personajului, a facut tot posibilul sa semene cat de cat cu un taran autentic. "Eu nu joc cu machiaj. In "Morometii" mi-am lasat mustata si m-am tuns mai scurt. Aratam si eu ca taranul roman. Daca izbutesti sa intuiesti gandurile si starea lui, lucrurile astea se transmit si pe chip si capeti trasaturile personajului." Victor Rebengiuc nici o clipa nu s-a gandit ca lunile petrecute printre taranii din comuna Talpa aveau sa-i marcheze toata viata. A stat la masa cu taranii, a mancat cot la cot cu ei, s-a imbracat ca ei, fara sa-si dea seama ca in scurt timp devenise de-al locului. "Timp de doua luni, am fost sarac de dimineata pana seara. Cumparam paine din Bucuresti si le aduceam taranilor. Stiau ca vin cu paine si ma asteptau. " Pe langa saracia oamenilor din Talpa, pe actor l-a mai frapat si cireada de vite peste care dadea de fiecare data cand ajungea in comuna. "Erau niste aratari, ca vai de capul lor, si cu coarnele strambe, si cu coastele iesite. Erau sasii toate. Abia se miscau de slabe ce erau.
In curtea mamei Nida, unde mai mancam cate un ou, era o vaca frumoasa si tantosa. L-am intrebat pe barbata-su unde lucreaza. Mi-a zis ca la Colectiva. Bineinteles ca eram indignat. De ce el avea vaca aia aratoasa si la Colectiva erau numai prapadite?!" I-au retinut atentia si butoaiele cu borhot din fiecare curte. "Am vazut multe butoaie cu corcoduse puse la borhotit. Isi faceau tuica din corcoduse. Vazand atatea butoaie, ii spun gazdei: "Domne, o sa faci la tuica!". Ea imi raspunde: "A, pai vreo 70 de vedre iese". Am intrebat-o apoi ce va face cu atata tuica, fiind sigur ca o va vinde. Iar ea zise: "Cum sa o vand?! O beau, da-o dracu’!"."

DRAMATISM
Cu multa greutate s-a facut rost de salcamul din ograda lui Moromete. S-au gasit doua case apropriate, cea a lui Balosu si cea a lui Moromete, care erau nelocuite, dar n-aveau salcam in curte. Desi s-a iscat un mare scandal cu cei de la productie, a fost adus unul tocmai din Alexandria. Regizorul sustine ca multi oameni din echipa nu stiau sa mearga cu picioarele prin tarana. Numai Rebengiuc era un profesionist pursange. "Intotdeauna am spus ca filmul acesta este "Morometii" cu Victor Rebengiuc. Nu am facut decat sa accentuez cat mai mult atuurile si dominantele actorului: forta, dramatism, rigurozitate. Poate Gheorghe Dinica l-ar fi abordat altfel pe Ilie Moromete, cu o ironie mai acida. Insa dramatismul pe care il are personajul in filmul meu este dramatismul pe care i l-a dat Rebengiuc."

„Cumparam paine din Bucuresti si le aduceam taranilor din Talpa. Stiau ca vin cu paine si ma asteptau"
Victor Rebengiuc

Lumea ii striga: "Da-te prins, Jiene!"

Cu cele doua productii "Iancu Jianu, zapciul" si "Iancu Jianu, haiducul", Adrian Pintea a dat lovitura. Dupa 20 de ani de la lansare, au aparut casete video cu "zapciul" si "haiducul", fara ca Adrian Pintea sa primeasca drepturi de autor.
HORATIU TUDOR

Inceputul anilor ‘80 era dominat de genul filmelor cu haiduci, galeria productiilor fiind condusa de Florin Piersic, care a devenit celebru dupa rolul din "Haiducii lui Sapte Cai". Se cauta o idee care sa revigoreze aceasta formula de film, iar inspiratia a venit din partea regizorului Dinu Cocea.

I-a suflat rolul unui cascador
In acea perioada, Adrian Pintea abia absolvise Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale ", insa se facuse deja remarcat in urma rolurilor din teatru. Intr-o zi a fost sunat pentru a se prezenta la Buftea in vederea unei probe pentru un rol, fara a i se oferi amanunte in plus. Pe platoul de filmare s-a intalnit cu bunul sau prieten, cascadorul Paul Fister, cel care era creditat cu cele mai mari sanse pentru obtinerea rolului principal. Dupa cateva zile, asistentii regizorului Dinu Cocea l-au informat ca a primit rolul principal in filmul "Iancu Jianu, zapciul" si trebuie sa se deplaseze la Cascada Balea. Referitor la acel moment crucial din cariera sa, Adrian Pintea isi aminteste: "Era spre sfarsitul iernii cand am primit acea veste. Seara ma aflam deja in tren, in drum spre Transfagarasan. Primul loc de filmare a fost la Cascada Balea, unde s-a realizat genericul filmului. Ma uitam prostit in jurul meu si nu-mi venea sa cred ca, in numai cateva ore, am parasit lumea civilizata".

Cazati in colibe
Pe vremea aceea, Pintea nu era un calaret experimentat, ca acum, si spaima a fost ingrozitoare cand cascadorii Paul Fister si Miron Murea au tras cu pistolul pe langa urechea calului care a pornit intr-o goana nebuna. Filmarile s-au desfasurat in Carpatii de Curbura, in Dumbrava Sibiului si au durat un an si jumatate. In aceasta perioada s-a muncit, in paralel, la realizarea celor doua serii "Iancu Jianu". Erau cazati in colibe sau cabane, iar intreaga echipa de salvare se deplasa in ceata, calare, iar cand treceau prin diferite sate, trageau cu pistolul si chiuiau. Surprinzator, localnicii nu erau speriati, dimpotriva, ieseau la porti si ii intampinau cu putini de branza, struguri si vin.

Si astazi, Adrian este interpelat de oameni pe strada cu apelativul: "Ce faci, Jiene?" sau "Da-te prins, Jiene!". De altfel, Adrian Pintea recunoaste ca celelalte roluri, desi au fost complexe ca abordare si interpretare, nu au avut acelasi impact ca Iancu Jianu, deoarece se adresau unui public elevat. Actorul recunoaste ca acum nimeni nu mai este interesat sa faca filme de epoca, istorice, care de altfel reprezinta cultura unui popor. Adrian Pintea este constient ca rolul sau a impus o imagine a romanticului si a rebelului, prin prisma acestui basm frumos. Din pacate, despre partenera sa din film, Ionica, interpretata de Stela Furcovici, nu mai stie nimic. Nu puteam incheia acest material fara sa ne exprimam admiratia fata de diversitatea rolurilor interpretate de Adrian atat in teatru, cat si in cinematografie, dar mai ales pentru faptul ca nu a acceptat sa joace in roluri ce faceau propaganda comunismului.

IMPACT
La vremea respectiva, bugetul unui film era destul de substantial. Pentru cele doua roluri principale, Adrian Pintea a primit 50.000 de lei, o suma exorbitanta raportata la anii ‘80. Lansarea filmului a avut loc in 1984, iar impactul a fost devastator. Adrian Pintea povesteste ca productiile "Iancu Jianu" le-a regasit pe play list-ul unui hotel din Suedia, filmele putand fi vizionate contra cost.

CV
S-a nascut pe 9 octombrie 1954. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale. " A fost distribuit in filmele "Oglinzi paralele", "Lumini si umbre", "Vulcanul stins", "Nostradamus", "Vlad the Impaler". A semnat si regia la piesele de teatru: "Comedia eroilor" de W. Shakespeare 1991; "Demonii" dupa F.M. Dostoievski. A interpretat rolurile principale in piesele "Romeo si Julieta", "Hamlet ", "Pescarusul", "Ondine", "Orfeu in infern", "Copiii unui Dumnezeu mai mic". Adrian Pintea este profesor universitar doctor la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti. "Hamlet sau Actorul lucid" a fost lucrarea sa de doctorat, sustinuta in 2002. A obtinut premiul Luceafarul, in 1988, pentru"Pamintul americanului" (nuvele). De trei ani este casatorit cu bioenergoterapeuta Lavinia Tatomir.

CONTINUARE: Margelatu, 13 milioane de spectatori romani