Afacerile controversate ale consilierei Elenei Udrea şi a lui Traian Băsescu

Fosta consilieră personală a Elenei Udrea a patronat o adevărată reţea de afaceri, dintre care unele extrem de dubioase cu statul, prin intermediul fiicelor şi al fostului soţ. Luminiţa Doina Kohalmi-Szabo, ex-director general adjunct pe comunicare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a fost un personaj atât de apropiat al Elenei Udrea încât, după ce protejata lui Traian Băsescu a pierdut scaunul de ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului, consiliera ei a fost preluată la Palatul Cotroceni. În prezent, afacerile familiei Luminiţei Kohalmi, odată prospere, au ajuns pe butuci. Inclusiv cea extrem de dubioasă prin care, în 2010, o firmă în care era asociat soţul Luminiţei Kohalmi a pus mâna pe staţiunea balneară şi de recuperare Vaţa Băi, judeţul Hunedoara, unde MApN ar fi trebuit să dezvolte un centru de recuperare pentru militarii români întorşi din teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan. Partener în această firmă este un afacerist pe nume Emilian Spatacean, implicat într-o altă afacere cu MApN, începută pe vremea când Luminiţa Kohalmi era director în minister, referitoare la construcţia unor blocuri de locuinţe pentru militari, la Cluj-Napoca, Proiectul a fost preluat, ulterior, de afaceristul Ioan Bene, arestat şi trimis în judecată în dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

În anul 2008, Luminia Kohalmi deţinea funcţia de director adjunct al Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, sub ministrul Teodor Athanasiu, actual vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal. Începând din ianuarie 2011, până în mai 2012, Kohalmi a ocupat funcţia de consilier personal al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

De la Armată, la Turism. Apoi la Administrația Prezidenţială
Plecarea Elenei Udrea din Guvern a reprezentat o rampă de lansare a Luminiţei Kohalmi într-o funcţie mult mai impor-tantă. În 14 iunie 2012, fosta consilieră a Elenei Udrea devine consilier în cadrul Admi-nistraţiei Prezidenţiale, funcţie pe care a deţinut-o până în ianuarie 2015, după terminarea celui de-al doilea mandat la Cotroceni al lui Traian Băsescu. Din toate declaraţiile de avere sau de interese depuse de Luminiţa Kohalmi în toată această perioadă, nu rezultă că ar fi căsătorită, nici că ar avea afaceri de succes. Spre exemplu, în perioada în care lucra la Ministerul Apărării Naţionale, ea a precizat că este asociat într-o firmă din Alba Iulia, SC Oxygene SRL, amănunt pe care îl menţionează şi la începutul relaţiei contractuale pe care a avut-o cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turis-mului. Ulterior, din iunie 2011, Luminiţa Kohalmi precizează că este asociat şi administrator al unei alte firme, SC Strategic Solutions SRL Alba Iulia, iar, începând cu luna mai a anului 2012, după mutarea la Cotroceni, precizează doar că a încasat indemnizaţii de admi-nistrator al unei alte companii, SC Commonwealth Consulting SRL. La părăsirea Palatului Cotroceni, în ianuarie 2015, această calitate nu mai este menţionată.

Restaurante, comerţ, IT şi multe fonduri europene
SC Strategic Solutions SRL, cu sediul în Alba Iulia, la domiciliul Luminiţei Kohalmi şi al soţului acesteia, Iosif Kohalmi-Szabo, a fost înfiinţată chiar de către ea, în calitate de asociat unic şi administrator, în iunie 2008. Firma avea ca obiect de activitate consultanţa în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării. La 1 octom-brie 2008, Luminiţa Kohalmi decide să schimbe sfera de activităţi a firmei, deschizând un punct de lucru în incinta Pieţei Valea Ialomiţei, din carti-erul Drumul Taberei, pentru a desfăşura acolo activitatea de restaurante. Un an mai târziu, Luminiţa Kohalmi cedează acţi-unile fiicei sale, Ioana Kohalmi-Szabo, care, în noiembrie 2012, decide să dizolve societatea. Ioana este fiica mai mică a fostei consiliere prezidenţiale. Ea mai deţine, împreună cu sora ei mai mare, Andreea, părţile sociale ale unei alte firme, SC Kitw Mobile Apps SRL, cu sediul în Bucu-reşti, şi care are ca obiect de activitate servicii în tehnologia informaţiei. O altă firmă a mezinei Ioana este SC Private Boutique SRL, înfiinţată în octombrie 2013, care se ocupă cu comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau pe internet. Societatea Commonwealth Consulting SRL, firma despre care Luminiţa Kohalmi preciza, în declaraţiile de avere, că este administrată de ea, a fost înfiinţată în data de 26 aprilie 2010 de fiica mai mare a fostului consi-lier prezidenţial, Andreea Kohalmi-Szabo, împreună cu o anume Dorina Eliza Matica. Andreea Kohalmi este, potrivit Registrului Comerţului, admi-nistratorul acestei firme, şi nu mama sa. În ianuarie 2011, Dorina Eliza Matica decide să-i cedeze Andreei Kohalmi toate părţile sociale deţinute la această societate. Commonwealth Consulting SRL a încasat, în anul 2014, fonduri nerambursabile din partea Fondului Naţional de Dezvoltare Regională, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în valoare de aproximativ 40.000 de lei. Şi fosta asociată a Andreei Kohalmi, Dorina Eliza Matica, derulează, ca administrator al companiei E-Invest Marketing SRL, contracte finanţate din fonduri europene, dar, de această dată, cu statul.

În 1 martie 2013, Spitalul Municipal „Anton Cincu”, din Tecuci, a atribuit firmei admi-nistrate de către fosta asociată a Andreei Kohalmi un contract în valoare de 60.000 de lei.

Toate aceste afaceri stipulate în declaraţiile de avere şi de interese au fost, oficial, patronate din umbră de către Luminiţa Kohalmi şi deţinute, în acte, de către cele două fiice ale sale.

Business-ul Vaţa Băi, staţiune balneară preluată de la Armată

Cel mai dubios business al familiei Luminiţei Kohalmi rămâne, însă, cel referitor la preluarea de către soţul ei a Complexului Turistic şi Balnear din Vaţa Băi, judeţul Hunedoara. În mai 2010, Iosif Kohalmi-Szabo înfiinţează, împreună cu un controversat om de afaceri pe nume Emilian Spatacean, compania SC Balneovita Tour SRL, cu sediul în satul Crainimat, comuna Şincu-Magheruş, având ca obiect de activitate “hoteluri şi alte facilităţi de cazare, turism balnear şi de recuperare”. Cei doi acţionari au împărţit în mod egal capitalul social.

În 15 iunie 2010, cei doi decid înfiinţarea unui punct de lucru în staţiunea Vaţa Băi, comuna Vaţa de Jos, judeţul Hunedoara, unde firma urma să deruleze activităţi de cazare, în baza unui contract încheiat cu Romtelecom. Toată această operaţiune s-a petrecut la fix o lună de zile de când Luminiţa Kohalmi părăsea funcţia de director adjunct în cadrul MApN, în condiile în care staţiunea Vaţa Băi trebuia să găzduiască un centru de recuperare şi recreere pentru militarii români care au luptat în teatrele de operaţiuni din Irak şi din Afganistan. În acest sens, Ministerul Apărării Naţionale încheiase un contract de comodat cu Romtelecom, care deţinea spaţiile. În cadrul acestui program, Armata nu plătea niciun ban către Romtelecom, însă, în 2010, MApN, sub conducerea ministrului Gabriel Oprea, a reziliat contractul de comodat pentru staţiunea Vaţa Băi, mutând centrul de recuperare într-o altă locaţie, mult mai rudimentară, din judeţul Neamţ.

După ce MApN a părăsit Vaţa Băi, Romtelecom închiriază, prin încredinţare directă, complexul hotelier firmei în care asociat este soţul Luminiţei Kohalmi, fost director în MApN. În 2012, compania soţului Luminiţei Kohalmi şi a lui Emilian Spatacean a intrat în insolvenţă.


Unul dintre protagonişti, trimis în judecată în dosarul lui Horea Uioreanu
Patronul SC Construcţii Napoca SA, Ioan Bene, implicat în afacerea pentru militari, preluată de la partenerul de afaceri al soţului Luminiţei Kohalmi, a fost trimis în judecată, în iunie 2014, în dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost pus sub acuzare pentru luare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. Bene a fost trimis în judecată chiar în stare de arest pentru mită, fals şi spălare de bani.

Potrivit procurorilor, Horea Uioreanu a pretins de la Ioan Bene suma de 300.000 de lei, din care a primit, între octombrie 2012 şi martie 2014, suma de 278.000 de lei, pentru a direcţiona alocări bugetare de la Consiliul Judeţean către SC Construcţii Napoca SA.

Pentru a disimula şpaga, în mai 2014, Horea Uioreanu a convenit cu Ioan Bene să încheie în fals un contract şi o factură fiscală între o altă firmă a afaceristului – SC Napocamin SRL, cu Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL, contract care stipula în fals realizarea unui sondaj de opinie, în valoare de 5.000 de euro, de care a beneficiat Horea Uioreanu.

Afacerea „Aeroportul”
O altă acuzaţie se referă la faptul că, în 2011, între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA şi SC Construcţii Napoca SA, în asociere cu alte două companii, a fost încheiat un contract de lucrări pentru întreţinerea pistei de decolare-aterizare de 3.500 de metri, la un preţ de 32,44 milioane de euro. Pe parcursul executării contractului, acesta a fost adiţionat cu un număr de 24 acte adiţionale care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42.000.000 euro. Astfel, Ioan Bene a convenit cu Horea Uioreanu ca firma sa să realizeze în continuare lucrările din etapa a doua a proiectului, în vederea construirii unei platforme de parcare a avioanelor Apron 4. Fără să existe forme legale şi transparente de evaluare a lucrărilor. Pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul Consiliului Judeţean pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean, în perioada octombrie 2012 - martie 2014, omul de afaceri Bene i-a remis lui Uioreanu suma totală de 278.000 lei.

Construiesc şi blocuri pentru militari
Potrivit presei locale, în 2012, afaceristul clujean Ioan Bene, împreună cu Ştefan Dimitriu, administrator al SC Construcţii Napoca SA, au preluat proiectul Grup Taurus Development, în vederea construirii unor locuinţe pentru militari în cartierele Gheorghieni şi Mărăşti, din Cluj-Napoca. Proiectul se ridica la 40 de mili-oane de euro. Fostul acţionar al proiectului era nimeni altul decât Emilian Spatacean, asoci-atul lui Iosif Kohalmi-Szabo în afacerea staţiunii Vaţa Băi. Iniţial, contractul fusese atribuit, în 2008, societăţii Grup Taurus Development, firmă care a intrat, ulterior, în insolvenţă. Militarii, 700 la număr, au contractat credite bancare, plătind avansuri de 10% din valoarea locuinţelor. Noii dezvoltatori, respectiv Construcţii Napoca SA, a anunţat că doresc să majo-reze preţul apartamentelor până la o valoare cu 100 de euro pentru un metru pătrat. La vremea respectivă, surse din MApN vehiculau infor-maţia potrivit căreia chiar Luminiţa Kohalmi, director în cadrul ministerului, s-a implicat activ în acest proiect, fiind cea care l-a introdus în cadrul licitaţiei pe Emilian Spatacean.