Veniturile anuale, proprietățile imobiliare, mașinile și conturile bancare menționate în ultimele declarații de avere, depuse la mijlocul acestui an, arată discrepanțe semnificative între situația materială a judecătorilor și cea a procurorilor aflați la vârful sistemului judiciar din România. Pe primul loc la capitolul veniturilor realizate în ultimul an se situează vicepreședintele CSM, procurorul Codruț Olaru, în timp ce președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, ocupă abia poziţia a treia în acest clasament. La capitolul datorii, prima poziție este ocupată de procurorul general adjunct al României, urmat de președinta CSM, Simona Camelia Marcu. În acelaşi timp, cele mai multe proprietăți imobiliare se regăsesc în declarația de avere a procurorului-șef interimar la DNA, Anca Jurma. În ceea ce privește banii din conturi, pe primul loc se situează prim-adjunctul procurorului general al României, Laura Oprean, în timp ce șefa ÎCCJ ocupă, și de această dată, poziția a patra.
Procurorii și judecătorii din România sunt egali doar pe hârtie. La vârful instituțiilor din sistemul judiciar există discrepanțe vizibile cu privire la bunăstarea materială a capilor acestui sistem, balanța atârnând mai greu în favoarea procurorilor. “Jurnalul” a trecut în revistă conținutul declarațiilor de avere depuse, în această vară, de către conducerile Înaltei Curți de Casație și Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General, DNA și DIICOT, reieșind lucruri mai mult decât interesante.
Terenuri
Astfel, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, nu deţine niciun teren. La fel și vicepreședintele CSM, Codruț Olaru, sau procurorul-șef adjunct al DIICOT, Ioana Bogdana Albani, sau vicepreședintele PÎCCJ, Iulian Dragomir. În schimb, pe primul loc la acest capitol îl regăsim pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, care declară proprietatea a nu mai puțin de cinci terenuri, dintre care trei agricole și două intravilane.
Locul secund este ocupat de președinta în exercițiu al Consliului Superior al Magistraturii, Simona Camelia Marcu, aceasta deținând trei terenuri intravilane amplasate în Mogoșoaia, Alexandria și București, precum și un teren agricol în județul Teleorman. Pe locul al treilea se situează șefa interimară de la DNA, Anca Jurma, vicepreședinta ÎCCJ, Gabriela Elena Bogasiu, și procurorul general adjunct al României, Dimitrie Bogdan Licu. Jurma este proprietara a două terenuri intravilane și a unui teren agricol, în timp ce Licu deține un teren intravilan, unul forestier și altul agricol. Gabriela Bogasiu precizează că deține trei terenuri intravilane în București.
Și procurorul-șef adjunct al DNA, Călin Nistor, are în proprietate două terenuri, în timp ce al doilea adjunct de la DNA, Marius Iacob, șeful DIICOT, Felix Bănilă, și prim-adjunctul PÎCCJ, Laura Oprean, dețin câte un teren.
Case și mașini
În privința imobilelor, clasamentul este condus de către șefa interimară de la DNA, Anca Jurma, care are în proprietate nu mai puțin de cinci clădiri, dintre care două case și trei apartamente. Pe locul al doilea se situează adjunctul șefului DNA, Călin Nistor, cu patru imobile, dintre care două apartamente, o casă de locuit și o casă de vacanță, dar și procurorul general adjunct al României, Bogdan Licu, acesta deținând tot patru imobile, dintre care o casă de locuit și trei apartamente.
Pe poziția a treia o regăsim pe președinta CSM , Simona Marcu, acesta având în proprietate două case de locuit și un apartament. Ea este urmată de procurorul general Augustin Lazăr, care deține numai două case de locuit. Și vicepreședintele instanței supreme, Iulian Dragomir, are în proprietate două apartamente. În rest, toți ceilalți capi ai instanțelor și parchetelor dețin în proprietate câte un imobil, fie că este vorba de apartamente la bloc, fie că este vorba despre case la curte. Cu o singură excepție, procurorul Codruț Olaru, care menționează că a vândut, în 2017 și 2018, o casă și un teren, pe care a încasat 74.900 de euro.
La capitolul mașini, situația este una de-a dreptul explozivă. Primul loc, din acest punct de vedere, este ocupat de șefii Direcției Naționale Anticorupție. Anca Jurma are în proprietate patru autoturisme. Este vorba despre o Dacia Duster, fabricată în anul 2017, un Ford Fiesta din 2010, un Volskwagen Up din 2014 și o Mazda 2, din 2015. Adjunctul acesteia, Călin Nistor, deține tot patru mașini: un Hunday Acccent din 2006, un Seat Cordoba din 2007, un Seat Leon din 2009 și un Opel Astra din 2012. Tot trei mașini are și adjunctul șefului DIICOT, Ioana Bogdana Albani (Opel Astra din 1992, Volkswagen din 1969 și Opel GT din 2007).
Președinta CSM, judecătoarea Simona Marcu, arată că deține două autoturisme, un Alfa Romeo și un Peugeot, ambele fabricate în anul 2005. La fel ca și șeful DIICOT, Felix Bănilă, care deține în proprietate un BMW X5 din 2010 și un Mercedes din anul 2012. Gabriela Bogasiu, vicepreședintele ÎCCJ, are tot două autoturisme, un Peugeot din anul 2005 și un Volkswagen din anul 2015.
Celălalt vicepreședinte al ÎCCJ, judecătorul Iulian Dragomir, nu deține, în prezent, niciun autovehicul. În schimb, el menționează faptul că a vândut, în luna martie a acestui an, un BMW X5 BD, pe care a încasat suma de 219.278,50 de lei.
Iacob a vândut unui polițist celebru o mașină
Marius Iacob, cunoscut ca mâna dreaptă a Laurei Codruţa Kovesi, atât la DNA, cât și înainte, la Parchetul General, are, potrivit ultimei declarații de avere, în proprietate două autoturisme. El a achiziționat, în luna mai a acestui an, un Jeep Wrangler Unlimited, model 2012, pe care a plătit nu mai puțin de 26.500 de euro. De asemenea, Iacob mai deține un autoturism Dacia Logan, pe care l-a cumpărat, în anul 2016, cu suma de 4.400 de euro. Tot în luna mai a acestui an, procurorul Marius Iacob a vândut o altă mașină, un Subaru Forester. Cumpărătorul este nimeni altul decât polițistul criminalist Mihai Pitulescu, fost şef al Serviciului Omoruri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Pitulescu a plătit pentru mașina cumpărată de la Marius Iacob suma de 5.000 de euro.
Cei mai săraci, la capitolul mașini, dintre șefii parchetelor și instanțelor sunt președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, care are în proprietate un autoturism marca Dacia Nova, fabricație 1998, vicepreședintele CSM, Codruț Olaru, care deține un Peugeot din anul 2013, și procurorul general al României, Augustin Lazăr, care declară posesia unui autoturism marca Peugeot 308, an de fabricație 2007.
Cei mai mulți bani în conturi le au capii Parchetului General
Cel mai spectaculos capitol din declarațiile de avere ale magistraților-șefi este, însă, cel al activelor financiare, care se referă la mijloacele de economisire (conturi și depozite bacare) sau alte plasamente și investiții. Primul loc îl ocupă, aici, prim-adjunctul procurorului general al României, Laura Oprean. Aceasta a reușit să depună în bănci nu mai puțin de 896.650 de lei, în 2002 și 2007.
Pe locul al doilea se situează șeful lui Oprean, Augustin Lazăr, care, împreună cu soția sa, deține conturi și depozite bancare în sumă totală de 258.540,68 de lei și 150.776 de euro.
Poziția a treia este ocupată tot de un procuror. Este vorba despre adjunctul șefului DIICOT, Ioana Bogdana Albani, care are în conturi și depozite bancare suma de 506.883,51 de lei și 26.788,8 euro.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, are deschise două conturi și două depozite bancare, la BRD, în care a reușit să economisească suma totală de 457.674,38 de lei. Ceilalți judecători și procurori care alcătuiesc acest top al capilor din Justiție și parchete au făcut economii sub 40.000 de euro fiecare. Cu excepția șefei DNA, Anca Jurma, care deține în depozite, conturi sau alte plasamente 184.300 de lei și 39.500 de euro.
Magistrații în cauză au și datorii. La bănci sau chiar la persoane fizice. Pe primul loc se situează, aici, adjunctul PÎCCJ, Bogdan Licu, care este dator cu 150.000 de euro către un om de afaceri și cu 130.000 de lei la bănci. Președinta CSM, Simona Marcu, are, la rândul ei, credite de 179.807,12 euro, iar vicepreședinta ÎCCJ, Simona Gabriela Bogasiu, are datorii de 571.998,84 lei. Judecătorul Iulian Dragomir are, la rândul său, credite de 477.000 de lei. Adjuncții de la DNA au și ei bani de dat. Călin Nistor este dator la bănci cu 188.966 de lei, în timp ce Marius Iacob are datorii de 100.000 de lei.
Cele mai “grase” venituri le-a realizat vicepreședintele CSM, Codruț Olaru
Nici veniturile realizate de magistrații analizați, în ultimul an fiscal, nu prezintă o ierarhie firească din punctul de vedere al funcțiilor deținute. Cei mai mulți bani, în anul fiscal 2017-2018, i-a încasat vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Codruț Olaru. Acesta a realizat venituri totale în sumă de 582.860,82 de lei, compuse din salarii de 525.279,82 de lei, activităţi didactice și venituri din drepturi de autor de 25.683 de lei, dar și restanțe din urmă în sumă de 31.898 de lei.
Pe locul secund se poziționează procurorul general al României, Augustin Lazăr, care a realizat, în anul fiscal anterior, 404.152 de lei, din care salarii restante de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia de 8.492 de lei, salariul de la Parchetul General de 253.971 de lei, indemnizația de membru al CSM de 81.984 de lei și venituri în calitate de profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, în cuantum de 59.705 lei. Lazăr a reușit, însă, performanța ca într-un an de zile să facă donații fiicei și ginerelui său de 386.244 de lei, așa cum “Junalul” a dezvăluit, în exclusivitate, la mijlocul acestui an.
Abia pe locul al treilea, la capitolul venituri, se află șefa Justiției din România. Președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a realizat în ultimul an fiscal venituri de 356.851 de lei, în timp ce adjuncții său, Gabriela Bogasiu și Iulian Dragomir, au realizat venituri de 335.480 de lei, respectiv de 298.009 lei. Și președinta CSM, Simona Marcu, a câştigat, în aceeași perioadă, 353.241,8 lei, mai puțin decât actuala șefă interimară de la DNA, Anca Jurma, care a realizat venturi de 387.992 de lei și 21.000 de euro.
Procurorul-șef interimar de la DNA are cele mai multe proprietăți imobiliare. Anca Jurma deține cinci case și cinci terenuri. Asta, în timp ce șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, nu deține terenuri și are în proprietate un apartament la bloc.
Cei mai mulți bani în conturi îi deține prim-adjunctul procurorului general al României. Laura Oprean a reușit să economisească 897.650 de lei. Cele mai mari datorii le are colegul acesteia, procurorul Bogdan Licu. Acesta trebuie să restituie 150.000 de euro și 130.000 de lei.