Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cazul în care este implicat, zilele acestea, fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, reținută de DNA la scurt timp după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de primar al municipiului Baia Mare, amintește de practicile abuzive ale instituției conduse, până în 2018, de Laura Codruța Kovesi. Flagrantul delict, care nu este flagrant delict, deoarece nu există un proces-verbal încheiat în acest sens, și tratamentul degradant și inuman la care a fost supus fostul ministru, când, scos din arest, a fost târât prin fața camerelor de luat vederi, cu ocazia transportului pentru un control la Policlinica MAI, demonstrează că vremurile considerate apuse au revenit în forță. Coincidența face ca astfel de episoade să aibă loc exact în precampania electorală aferentă alegerilor locale, lucru care a fost uzitat, cu vârf și îndesat, în precampania din anul 2016. Atunci, DNA a arestat, reținut, pus sub control judiciar și trimis în judecată zeci de senatori, deputați, președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari și foști primari. O parte dintre aceste persoane, achitate de instanță, în cele din urmă, au fost, de asemenea, târâte în cătușe prin fața jurnaliștilor. Printre cei care au fost, ca și Pintea, „prinși în flagrant delict” în 2016, se numără actualul primar al municipiului Baia Mare, posibil candidat din partea PNL pentru un nou mandat, Cătălin Cherecheș. Acesta a fost reținut și arestat preventiv, beneficiind de votul masiv al băimărenilor chiar din spatele gratiilor.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 februarie 2020, a inculpatei PINTEA SORINA, manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă «Dr. Constantin Opriş» din Baia Mare, județul Maramureș, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată”. Așa arată comunicatul de presă remis de Direcția Națională Anticorupție, pe 29 februarie 2020. Asta în condițiile în care, cu câteva zile înainte, fostul ministru al Sănătății din Guvernul Dăncilă își anunțase intenția de a candida la funcția de primar al municipiului Baia Mare.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 aprilie 2016, a inculpatului CHERECHEȘ CĂTĂLIN, primar al municipiului Baia Mare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată”, este un comunicat remis de aceeași DNA, la sfârșitul lunii aprilie a anului 2016, când Cătălin Cherecheș se afla în precampania electorală pentru alegerile locale, vizând – ce să vezi? – tot funcția de primar al municipiului Baia Mare.
Flagrantul delict, la indigo
Despre Sorina Pintea, procurorii lui Crin Bologa scriu că „în perioada decembrie 2019 – 28 februarie 2020, inculpata ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro și 120.000 lei, care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică (…) încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială. Concret, inculpata ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu ca manager și ordonator de credite. În data de 28 februarie 2020, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”. Despre Cătălin Cherecheș, procurorii scriau că „în cursul anului 2014, inculpatul i-a propus unei persoane (denunțător în cauză) să ocupe o funcție de conducere în cadrul Clubului sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare (FCM Baia Mare), propunere cu care aceasta a fost de acord. În continuare, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului.
Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar. (…) La data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 30.000 lei. Inculpatului Cherecheș Cătălin i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile”.
Citește pe Antena3.ro
PNL și PSD și-au inversat mesajele „anticorupție”
Se poate observa cu ochiul liber cum cele două episoade au elemente flagrante de asemănare, mai ales ca poziționare a evenimentelor în timp. Și în 2016, ca și acum, cele două persoane vizate de DNA se pregăteau să candideze la alegerile locale. Cătălin Cherecheș a și făcut acest lucru, în ciuda faptului că, în ziua votului, se afla în arestul Poliției, câștigând Primăria Baia Mare fără nicio problemă, cu peste 70% din voturi.
În 2020, Cătălin Cherecheș se pregătește să candideze pentru un nou mandat, chiar dacă dosarul nu a fost soluționat definitiv, și, ulterior, DNA a mai deschis un dosar pe numele lui, iar PNL ia în calcul să îl susțină pe acesta pentru Primăria Baia Mare. Recent, preşedintele PNL Maramureş, Ionel Bogdan, a declarat, într-o conferinţă de presă, că nu este exclusă susţinerea de către liberali a candidaturii lui Cătălin Cherecheş pentru Primăria Baia Mare.
Tot în 2020, PSD, prin noua conducere interimară asigurată de Marcel Ciolacu, a decis să o suspende pe Sorina Pintea din partid, pe motiv că… este urmărită penal.
Acțiunea în forță pe care DNA a executat-o împotriva Sorinei Pintea, în special în plan mediatic, este desprinsă din practicile cu care ne-a obișnuit instituția, pe vremea când era condusă de Laura Codruța Kovesi. Iar una dintre perioadele cele mai „prodigioase” ale unor astfel de practici a fost cunoscută în precampania electorală aferentă alegerilor locale de acum patru ani. „Jurnalul” prezintă, pe etape, toate mișcările procurorilor, care au condus la dărâmarea imaginii unor candidați, posibili candidați, lideri de partide și vectori de influență ai acestora, implicați în procesul electoral.
Ianuarie 2016 – șapte capete de politicienu, puse pe „butucul” DNA
Pe data de 15 ianuarie, Serviciul Teritorial Oradea al DNA anunță declanșarea urmăririi penale față de Valer Marian, președinte al organizației județene PSD Satu Mare și, la acel moment, senator în Parlamentul României, pentru complicitate la infracțiunea de șantaj.
La data de 22 ianuarie 2016, procurorii DNA Iași au dispus reținerea primarului orașului Hârlău, Constantin Cernescu, dar și a viceprimarului localității, Florin Țăpușă, pe care i-a pus sub acuzare pentru instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția.
Pe 25 ianuarie 2016, DNA, structura centrală, adresează Parlamentului României cererea de încuviințare a urmăririi penale față de Gabriel Oprea, fost senator, vicepremier și ministru de Interne, pentru abuz în serviciu. Este vorba despre două capete de acuzare. Primul, referitor la folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale Poliției Rutiere, iar al doilea se referă la încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, „în mod nelegal”, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale Poliției Rutiere.
La 26 ianuarie 2016, DNA, structura centrală, dispune trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a fostului senator Dan Șova, pentru trafic de influență, în dosarul „CET Govora”
La data de 29 ianuarie 2016, tot DNA București, a luat măsura reținerii lui Florin Marius Nedelcu, viceprimar al orașului Videle, pentru luare de mită. Totodată, față de primarul orașului, Nicolae Bădănoiu, a luat măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, pentru complicitate.
Acțiunile, intensificate în februarie 2016
În data de 3 februarie 2016, DNA – Serviciul Teritorial Galați, i-a reținut pe primarul municipiului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu, dar și pe Stoica Anghelescu, director al Finanțelor Publice Locale, pe care i-au pus sub acuzate pentru abuz în serviciu și schimbare, nelegală, a destinației fondurilor europene.
Șapte zile mai târziu, pe 10 februarie, DNA, structura centrală, solicită Parlamentului României încuviințarea reținerii, în vederea arestării, a deputaților Nicolae Păun și Mădălin Voicu, pentru folosire cu rea-credință de documente sau declarații incomplete, pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene, schimbarea fără drept a acestor fonduri, deturnare de fonduri, spălare de bani și trafic de influență.
După încă o săptămână, DNA lovește din nou. Pe 16 februarie, procurorii îl trimit în judecată pe primarul Brașovului, George Scripcaru, pentru abuz în serviciu și luare de mită. În aceeași zi, este trimisă în judecată Maria Precup, primărița municipiului Reghin, tot pentru abuz în serviciu și luare de mită. Iar în 16 februarie, DNA Centrală îl pune sub acuzare pe Gabriel Oprea în al doilea dosar, cel referitor la achizițiile pentru DGIPI.
Ziua de 18 februarie a fost una plină la DNA. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, este pus sub control judiciar pentru utilizare în alte scopuri de credite garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, pentru obținerea de foloase necuvenite. În aceeași zi, fostul deputat Mădălin Voicu este pus sub control judiciar pe cauțiune, iar, ulterior, DNA transmite Senatului solicitarea încuviințării reținerii și arestării preventive a senatoarei Doina Anca Tudor, pe care a pus-o sub acuzare pentru luare de mită.
Pe 19 februarie 2016, deputatul Lucian Manuel Ciubotari este pus sub control judiciar, pentru complicitate la trafic de influență, iar pe 25 februarie, senatoarea Doina Anca Tudor este reținută pentru 24 de ore. În aceeași zi, este reținut și deputatul Nicolae Păun.
În 26 februarie 2016, fostul primar Sectorului 3 Liviu Negoiță află că este urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu în formă continuată.
Martie 2016 - intră în „scenă” „Unitatea de Elită”
Chiar de Mărțișor, pe 1 martie 2016, „Unitatea de elită” a DNA, de la Ploiești, îl reține pe vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Cezar Liviu Lazăr Ionescu, pentru luate de mită.
A doua zi, pe 2 martie, procurorii lui Kovesi cer Parlamentului României încuviințarea reținerii și arestării preventive a deputatului Cristian Rizea, pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Pe 10 martie, împotriva acestuia, DNA ia măsura controlului judiciar pe cauțiune.
În 21 martie, la fix trei săptămâni de la arestare, vicepreședintele CJ Prahova, Cezar Liviu Lazăr Ionescu, este trimis în judecată. A doua zi, pe 22 martie, este trimis în judecată și deputatul Cristian Rizea.
Tot pe 22 martie 2016, DNA îl reține pe președintele Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu, pentru trafic de influență în formă continuată. După care, pe 23 martie, este reținut primarul sectorului 2, Neculai Onțanu, acuzat de luare de mită. În ziua următoare, pe 24 martie, DNA Ploiești îl pune sub acuzare pe senatorul Andrei Liviu Volosevici, fost primar al municipiului Ploiești, pentru abuz în serviciu și luare de mită, fapte petrecute în anul 2012.
În 30 martie 2016, DNA fabrică un dosar primarului de atunci a Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, o pune pe aceasta sub acuzare pentru luare de mită și spălare de bani și dispune reținerea ei pentru 24 de ore. În aceeași zi, DNA Ploiești instituie pe numele deputatului Sebastian Ghiță măsura controlulu judiciar pe cauțiune.
Aprilie 2016 – atac la liderul PSD. Se face dosarul DGASPC Teleorman
La data de 1 aprilie 2016, DNA îl trimite în judecată pe primarul de atunci al Constanței, Radu Mazăre, pentru luare de mită și fals în declarații, alături de fratele său, Alexandru Mazăre, senator în funcție la acel moment.
În 6 martie, Kovesi dă lovitura. Îl pune sub acuzare pe fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, în dosarul „DGASPC Teleorman”. A doua lovitură de campanie administrată de DNA în aprilie are loc pe data de 11, când începe urmărirea penală și îl pune sub control judiciar pe Ludovic Orban, vicepreședinte al PNL la acel moment și candidat la Primăria Capitalei.
La 12 aprilie, senatoarea Doina Anca Tudor este trimisă în judecată, iar primarul municipiului Urziceni, Constantin Sava, este pus sub control judiciar pentru instigare la abuz în serviciu. A doua zi, pe 13, sunt trimiși în judecată, în stare de arest, președintele Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu, și, în stare de libertate, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriță, acuzat de abuz în serviciu.
Pe data de 14 aprilie 2016, este pus sub acuzare primarul sectorului 3, Robert Negoiță, pentru evaziune fiscală în formă continuată. Pentru ca, la 20 aprilie, președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Minodor Dobre, să fie pus sub acuzare pentru luare de mită și spălare de bani. În aceeași zi, DNA începe urmărirea penală față de primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, pentru luare de mită.
Pe 22 aprilie, DNA Ploiești lovește din nou și îl pune sub control judiciar pe cauțiune pe primarul municipiului Sinaia, Vlad Gheorghe Oprea, pentru abuz în serviciu. Iar în 25 aprilie, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Mircea Govor împreună cu senatorul Valer Marian sunt trimiși în judecată. A doua zi, este trimis în judecată și fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Interagro”.
La 26 aprilie 2016 este reținut, în condițiile descrise mai sus, primarul municipiului Baia Mare, Constantin Cherecheș.
Mai 2016: DNA îi lucrează pe cei de la București, Constanța și pe șeful Senatului
Pe data de 5 mai, un alt primar influent este „săltat”. Cunoscutul edil de la sectorul 5 Dan Marian Vanghelie este pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu. În aceeași zi, este trimis în judecată fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, tot pentru abuz în serviciu.
La 11 mai, DNA dispune reținerea a trei primari din județul Arad. Este vorba despre Aurel Mircea Radița, edilul comunei Șincula, despre Traian Gheorghe Balint, edilul comunei Covăsânț, și despre Teodor Avram, edilul comunei Almaș, toți acuzați de luare de mită.
Pe 16 mai, DNA cere Parlamentului aviz pentru urmărirea penală a senatorului Titus Corlățean, fost ministru de Externe, pentru abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, fapte referitoare la alegerile prezidențiale din 2014.
La 19 mai 2016, DNA cere arestarea preventivă a fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, iar, în 24 mai, procurorii anticorupție Brașov îl pun sub urmărire pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă, în dosarul în care, ulterior, a fost achitat definitiv.
Seria anchetelor de campanie ale DNA, în preajma alegerilor locale din anul 2016, s-a încheiat, brusc, pe data de 27 mai, când primarul comunei Șcheia, județul Suceava, Vasile Andriciuc, a fost pus sub control judiciar.
