Par de bună-credinţă, dar te lasă fără bunuri sau bani cât ai clipi. Se ajută de fotografii, extrase de cont false sau poveşti lacrimogene. Scopul final este acela de a face bani prin cele mai noi metode de escrocare. Iar unii români onești chiar îi cred. Şi rămân cu paguba.
Andrei S. din Târgu Mureș și-a pierdut locul de muncă de curând, așa că, pentru a nu intra în colaps financiar, luna trecută s-a hotărât să-și scoată la vânzare pe internet aparatul foto profesional. Prețul cerut era 850 de euro. Un personaj care părea onorabil l-a contactat din Londra decis să îi ofere prețul corect. Andrei i-a dat contul bancar, iar clientul i-a dat în schimb un document care atesta că banii au plecat spre contul din România folo¬sindu-se de datele unei cunoscute bănci britanice. Așa că omul a împachetat frumos aparatul și l-a trimis prin curier pe adresa solicitată de cumpărător, undeva în colțul unui parc din Londra. Numai că cei 850 de euro nu mai soseau. A primit în scurt timp un email de la așa-zisul cumpă¬rător cum că, din greșeală, a trimis în același cont încă 400 de euro, bani ce îi pregătise pentru plata taxelor de școlari¬zare ale unei fiice din Lagos, Nigeria. Așa că, fiind mai mulți bani plecați spre România, banca a blocat tranzacția și o va onora când Andrei va mai trimite prin curierat 400 de euro către o adresă, de data asta din Lagos. Așa că după ce s-a văzut fără aparat, Andrei s-a trezit în situația de a mai pierde și bani. Lui de aici lucrurile au început să i să pară suspecte. Așa că, după o simplă căutare pe internet, avea să-și dea seama că fusese victima unei escrocherii. Docu¬mentul cu transferul de bani în contul lui nu era decât un fals făcut pe calculator, iar datele băncii londoneze erau folosite fictiv. Avea să descopere că mediul virtual e plin de oameni din toată lumea rămași prin aceeași metodă fără bunurile personale. Pe un forum, un român se plângea că a rămas fără laptopul soției, alții că nu mai au telefoanele sau tabletele.
Metoda nigeriană de fraudă pe internet
Singura încurajare este că și-a dat seama la timp că e o fraudă. Altfel, după ce ar fi trimis cei 400 de euro necesari „deblocării contului”, escrocul ar fi găsit alte și alte pretexte de a cere infinit mai mulți bani și niciodată nu și-ar fi văzut aparatul înapoi sau suma promisă. E o metodă clasică de înșelăciune, dar puțin cunoscută în România. Se numește „Scri¬soarea nigeriană” și e o metodă de fraudă pe internet cu multe variațiuni, în plasa căreia cad anual 50 de mii de oameni. E atât de profitabilă, că a ajuns la o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro doar în Nigeria, devenind a treia indus¬trie aducătoare de venit, după petrol și textile. Zilnic, escroci din Ni-geria, Benin, Coasta de Fildeș și din alte țări vest-africane trimit milioane de emailuri pe adrese din toată lumea așteptând răbdători ca doar câteva mii să le cadă în plasă. Emailurile au povești extrem de variate, dar principiul comun al tuturor este să determine victima să trimită bani sau bunuri prin servicii de curierat prin care nu se poate verifica identitatea destinatarului real.
Și reporterii Jurnalului Național au primit sute de astfel de emailuri în ultimii ani. Într-unul din mesaje, o tânără vrea să ne cunoască mai bine și atașează câteva poze care susțin că ar fi fața ei. După un schimb de emailuri afli că e o refugiată din Sudan, unde e un război civil, care i-a ucis părinții și că vrea să îmi tri-mită în con-t u l m e u , nitam-nisam, 6,5 milioa-ne de do-lari. Doar că trebuie să plătesc câ-teva taxe de câteva mii de euro. Mai apoi am câștigat la o loterie la care nu am participat niciodată 5 milioane de euro. Altă scri¬soare of icială ne spune că cineva voia să ne trimită 27,8 mili¬oane de dolari. Pur și simplu. Nici n-am apucat să visăm cu ochii deschiși la ce vom face cu atâta avere, că un nou email ne anunță că suntem aproape să primim încă 7.500.000 mili¬oane de dolari. Explicația miracolului ? Tocmai fusese descoperit contul inactiv al unei persoane decedate și noi putem fi primii care îl revendică.
Bucureșteanca strângătoare de fonduri pentru escroci din Coasta de Fildeș
Într-un alt email, avem de recuperat de la Ministerul Lucrărilor Publice din Benin 18.250.000 de dolari, în urma unor lucrări pe care o rudă de-a noastră, despre care habar nu aveam, prin firma sa, le-ar fi executat pentru statul african înainte de a muri. Reușim să luăm legătura cu expeditorul prin video-chat. Ni se înfățișează un tânăr de culoare la vreo 40 de ani, îmbrăcat la patru ace, cu o cravată cam decolorată și demodată și o cămașă călcată atent. Spune că e avocat și se află la biroul lui. În jur se poate auzi o hărmălaie similară cu cea dintr-un internet-café de periferie. Omul ne cere 3.200 de euro pentru a debloca colosala avere.
Am făcut ce face majoritatea celor care primesc astfel de oferte prea frumoase ca să fie adevărate: le-am ignorat. Dar există și români care visează cu ochii deschiși și se agață cu disperare de aceste emailuri ca fiind motorul care îi va scoate din banala sărăcie în care trăiesc. Una dintre aceste persoane este Elena Cloșan, din București, cunoscută în tot carti-erul că de ani de zile cere bani pentru a-și debloca o așa-zisă donație a unui binevoitor pe nume Pierre Duchamp, aflat hăt, în cealaltă parte a globului, în Coasta de Fildeș. Și, de ani de zile, tot trimite spre acea destinație mii de euro pentru tot felul de taxe inventate de Duchamp. A-facerea a fali¬mentat-o, așa că, după ce nu a mai avut ce vinde din casă, s-a apucat să ceară de la oa- meni pe stradă. „M-am intersectat cu două persoane de 84-86 de ani, care ar fi fost împreună cu dumneaei la bancă, și ar fi scos toți banii care erau pregătiți pentru sfârșitul vieții, pentru cele necesare înmormântării”, povestește unul din apropiații Elenei, care a încercat în zadar să o convingă pe femeie că totul este o escrocherie în plasa căreia a căzut.
Alexandru Tomescu, un jurnalist ieșit la pensie, a fost și el păcălit de femeie, vânzându-i aceeași poveste. A fost abordat de doamnă pe stradă. „Mi-a atras atenția în primul rând aspectul de persoană foarte onorabilă şi foarte îngrijită şi incompatibilă cu statutul de cerşetor”. Și tocmai aspectul femeii l-a convins pe Tomescu că totul e real. Așa că au fost împreună la bancă și a virat 300 de euro către o adresă din Abidjan. Femeia i-a promis că îi va restitui în curând împrumutul pentru că urmează să primească uriașa donație. Lucru care nu s-a mai întâmplat nici în ziua de astăzi.