Macovei Monica dusă de autostradă la DNA

Procurorii ei adoraţi anchetează paguba de 40 de milioane de euro produsă statului la proiectul Bechtel din ambiţia lui Băsescu Monica Macovei ajunge cu autostrada neconstruită în pragul DNA. Din marele proiect al Autostrăzii Transilvania, negociat şi semnat în 2003 de Guvernul Năstase, ne-am ales cu un mare scandal politic declanşat de noua Putere instalată după alegerile din 2004. Trupa de băsişti a “îngheţat” contractul cu americanii pentru a-l renegocia. Din operaţiunea respectivă nu au apărut reduceri de costuri, ci o încurcătură de proporţii din care România a rămas cu buza umflată şi doar cu 52 de kilometri de autostradă finalizaţi. Costul unui kilometru a atins nivelul record în lume: circa 24 de milioane de euro. “Priceperea” unui grup de miniştri din Cabinetul Tăriceanu a produs pagube însemnate, greu de recuperat. Corpul de control al primului-ministru Ponta a investigat cauzele dezastrului acestui proiect şi a găsit că punctul de plecare l-a reprezentat modificarea contractului, promisă de Băsescu în campania electorală.
Patru miniştri au comis, în opinia acestui raport de control, posibile fapte penale. Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu – la Transporturi, Sebastian Vlădescu – la Finanţe şi Monica Macovei – la Justiţie au avizat notele de fundamentare ale Acordului de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş. Sesizarea a  fost înaintată la DNA care urmează să cerceteze şi implicarea Monicăi Macovei în paguba de 40 de milioane de euro produsă statului.
Monica Macovei are “şansa” să vadă pe propria-i piele cum se descurcă “cea mai performantă echipă de procurori din istoria justiţiei”, condusă acum de Codruţa Kovesi.

Iată ce au reţinut inspectorii Corpului de control al primului-ministru în ceea ce o priveşte pe Monica Macovei:

“A. Nota de fundamentare care a stat la baza emiterii Hotărârii Guvernului nr. 224/2006 pentru aprobarea acordului de modificare a contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş a fost semnată, în calitate de iniţiator al proiectului de hotărâre de guvern, de către domnul Dobre Gheorghe, ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, şi în calitate de avizatori ai proiectului de hotărâre de guvern, de către domnul Vlădescu Gheorghe Teodor Sebastian, ministrul Finanţelor Publice, şi de către doamna Macovei Monica Luisa, ministrul Justiţiei.
Prin adresa nr. 20/14435.I.M./05.09.2013, Secretariatul General al Guvernului a transmis Corpului de control al primului-ministru o copie certificată pentru conformitate cu originalul a notei de fundamentare care a stat la baza emiterii HG nr. 224/2006, semnată inclusiv de către ministrul Justiţiei, doamna Macovei Monica Luisa. Înscrisul menţionat, la rubrica «ministrul Justiţiei» poartă impresiunea ştampilei de la cabinetul ministrului.

B. Prin semnarea notei de fundamentare care a stat la baza emiterii HG nr. 224/2006, de către miniştrii menţionaţi anterior, s-a susţinut «păstrarea de către Bechtel a sumei de 40 de milioane de EURO deja încasate cu titlu de avans şi reclasificarea lor cu titlu de cheltuieli de mobilizare».

Susţinerea «păstrării» sumei de 40.000.000 EUR de către Bechtel International Inc. s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale. Concluzia este întemeiată pe următoarele considerente:
1. Dispoziţiile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completă rile ulterioare, impuneau, în mod imperativ, obligaţia recuperării sumelor plătite ca avans, cu perceperea majorărilor de întârziere, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat, în cazul în care sumele reprezentând plăţi în avans nu erau justificate prin lucrări executate până la sfârşitul anului.
2. Semnatarii Notei de fundamentare cunoşteau că «orice plăţi în avans trebuie recuperate prin bunuri, lucrări sau servicii (în funcţie de natura contractului) până la încheierea anului bugetar în care au fost acordate ».
3. Semnatarii Notei de fundamentare cunoşteau chiar din conţinutul acesteia faptul că «antreprenorul a refuzat să justifice prin lucrări suma de 40.000.000 euro încasată ca avans aferent anului 2004».
4. La momentul întocmirii notei de fundamentare, plata pentru «mobilizare» se efectuase, fiind destinată iniţierii activităţilor administrative anterioare începerii construcţiei. Majorarea cheltuielilor de mobilizare cu 133% faţă de valoarea prevăzută în contractul încheiat în anul 2003 s-a făcut în condiţiile în care valoarea iniţială de 30.000.000 EUR era prevăzută pentru întregul contract, iar lucrările de construcţii au fost începute doar pe două secţiuni, reprezentând 28,43% din lungimea totală a autostrăzii.
5. Semnatarii Notei de fundamentare care a stat la baza emiterii HG nr. 224/2006 au acceptat încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii române.

Contractul de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş prevedea prioritatea aplicării legislaţiei române faţă de orice prevedere contractuală contrară.

În concluzie, modul în care au acţionat, în concret, persoanele care au semnat Nota de fundamentare, respectiv domnul Dobre Gheorghe, ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul Vlădescu Gheorghe Teodor Sebastian, ministrul Finanţelor Publice, şi doamna Macovei Monica Luisa, ministrul Justiţiei, a reprezentat un artificiu utilizat cu scopul de a justifica susţinerea «păstrării» de către Bechtel International Inc. a sumei de 40.000.000 EUR, plătită cu titlu de avans, prin «reclasificarea» acesteia drept cheltuieli de mobilizare.

În final, inspectorii Corpului de control arată că există indicii cu privire la posibila comitere de către Monica Macovei şi alţi foşti miniştri PDL a trei fapte penale: «Având în vedere că, în urma desfăşurării acţiunii de control, au rezultat indicii privind implicarea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA în acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unui număr de 3 posibile fapte de natură penală, săvârşite, după caz, de domnul Dobre Gheorghe, ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de domnul Vlădescu Gheorghe Teodor Sebastian, ministrul Finanţelor Publice, de doamna Macovei Monica Luisa, ministrul Justiţiei, de domnul Berceanu Radu Mircea, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi de domnul Duică Cristian, directorul general al CNADNR, Corpul de control al primului-ministru, ca organ cu atribuţii de control, va sesiza organele de urmărire penală, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor şi asupra vinovăţiei”.