Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Săptămâna viitoare, Camera Deputaților urmează să dea votul final prin care să respingă proiectul de lege care viza desecretizarea unei Hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), adoptat pe vremea lui Traian Băsescu, în baza căruia Binomul SRI-Kovesi a încheiat celebrul protocol secret din anul 2009. “Uitată” timp de aproape trei ani în sertarele Parlamentului, legea, inițiată de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu, a fost scoasă de la naftalină, recent, și pusă pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, care este și Camera decizională în acest sens, la categoria actelor negative care au rapoarte de respingere. Anunțul cu privire la soarta acestei legi a fost făcut, ieri, de deputatul PNL Laurențiu Leoreanu, care a prezidat ședința de Plen a Camerei Deputaților, și care a specificat faptul că legea în cauză va intra la vot final pe data de 23 martie.
Camera Deputaților ar fi trebuit chiar ieri să dezbată punctul 13 aflat pe ordinea de zi a Plenului proiectul de lege nr. 616/2018, trimis la reexaminare, privind declasificarea unor documente. Legea în cauză a fost inițiată de către fostul președinte al Camerei Deputaților și ex-lider al PSD, Liviu Dragnea, dar și de către fostul președinte al Senatului și lider al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, încă din luna septembrie a anul 2018. Actul normativ propus vizează legalitatea încheierii unor protocoale secrete între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție, precum și cu celelalte structuri ale sistemului judiciar.
Conform expunerii de motive, “respectarea procedurilor penale în toate fazele urmăririi penale și ale procesului penal propriu-zis, fără a se încălca drepturile și libertăților fundamentale ale celor care sunt cercetați sau judecați, este esențială pentru funcționarea unui stat de drept”, iar “protocolul încheiat de Serviciul Român de Informații cu Direcția Națională Anticorupție conține proceduri care se adaugă la Codul de Procedură Penală”.
Inițiatorii acestui proiect de lege arătau că, prin desecretizarea unor protocoale încheiate de SRI cu structuri ale sistemului judiciar, s-a creat o imagine publică gravă, de natură să afecteze încrederea cetățenilor în actul de justiție, dar și în capacitatea statului român de a gestiona actul de justiție socială, în cadrul constituțional existent.
Citește pe Antena3.ro
Declasificare din oficiu, fără proceduri prealabile
Prin legea în discuție, se intenționa, în fapt, ca, prin derogare de la articolul 24 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, să fie declasificată Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 17 din anul 2005, privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și declasificarea tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acestuia.
Dacă legea ar fi intrat deja în vigoare, aceste documente ar fi fost declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură. Tot în proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu se mai prevedea faptul că “Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și a Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații ar fi urmat să centralizeze aceste documente și să le pună la dispoziția persoanelor interesate”.
Mai mult, propunerea legislativă mai prevede că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate să aibă posibilitatea, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, să se adreseze instanțelor de judecată cu acțiuni de revizuire, cu acțiuni în pretenții sau cu acțiuni de răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale, precum și pentru recuperarea prejudiciului suferit.
Scandalul relației SRI-DNA
La momentul inițierii acestui proiect, în spațiul public au apărut informații cu privire la modul în care, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție încheiase, în anul 2009, un protocol secret de cooperare cu Serviciul Român de Informații, condus, la acea vreme, de George Cristian Maior și Florian Coldea, protocol în baza căruia se constituiau echipe mixte de anchetă, iar ofițeri ai serviciului secret puteau lucra efectiv, alături de procurori, dosarele de urmărire penală.
În 2016, Curtea Constituțională a scos, practic, SRI din anchetele penale ale DNA sau ale parchetelor care instrumentau dosare ce nu aveau ca obiect săvârșirea vreunei infracțiuni care viza siguranța națională. Încă de atunci, se știa că aceste protocoale, care au fost încheiate și cu alte instituții, cum ar fi Înalta Curte de Casație și Justiție, Agenția Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar ANAF aveau ca justificare Hotărârea CSAT nr. 17 din anul 2005.
“Alba-neagra” cu această lege. Adoptată, contestată, respinsă și uitată
Desecretizarea acestei hotărâri a CSAT, precum și a documentelor încheiate, în mod secret, în baza ei, a devenit un “cartof” atât de fierbinte, încât legea a fost, efectiv, paralizată în Parlament aproape trei ani. Parcursul legislativ al acestui act normativ este unui edificator.
În 4 septembrie 2018, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observații, după care, în 27 septembrie 2018, Guvernul României, condus, la acel moment, de Viorica Dăncilă, era așteptat să exprime un punct de vedere. Acesta a fost transmis Parlamentului, dar neasumat, în sensul că Executivul a considerat că “Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.
În data de 22 octombrie 2018, Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, iar, în 24 octombrie 2018, legea, în forma votată, a fost transmisă Camerei Deputaților. Tot atunci, s-a aprobat și procedura de urgență a dezbaterii legii cu pricina.
O săptămâna mai târziu, pe 30 octombrie 2018, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a și întocmit raportul favorabil, iar pe data de 14 noiembrie a aceluiași an legea a trecut de Plen cu 174 de voturi “pentru”, 92 de voturi “împotrivă”, patru abțineri și o absență.
Blocajul a început, însă, din 21 noiembrie, odată cu trimiterea legii la Palatul Cotroceni, pentru promulgare. Sistemul s-a pus în mișcare exemplar. Înalta Curte de Casație și Justiție, la acea dată sub conducerea Cristinei Tarcea, a adoptat, prin Secțiile Reunite, o Hotărâre în baza căreia legea a fost atacată la Curtea Constituțională. Iar, în 22 noiembrie, un grup de 30 de deputați de la Partidul Național Liberal și de la Uniunea Salvați România a făcut același lucru.
Iar, în data de 10 decembrie 2018, inclusiv președintele României, Klaus Iohannis, sesizat să promulge legea, a atacat-o, la rândul lui, la Curtea Constituțională.
Instanța de contencios constituțional s-a mișcat la fel de repede și, în 8 martie 2019, a și emis Decizia nr. 74/2019, declarând legea neconstituțională în ansamblul ei. Practic, din motivarea acestei decizii, rezultă că doar desecretizarea automată, fără alte proceduri prealabile, a documentelor care au fost încheiate în baza Hotărârii CSAT din 2005, încalcă Legea Fundamentală. “Curtea a constatat că legea criticată contravine articolului 1, alineatul 4 din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat”, se arată în motivare. CCR mai sublinia faptul că “Parlamentul ar intra, astfel, în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”.
În acest sens, judecătorii au reiterat faptul că “Parlamentul nu se poate subroga în competența originară a puterii executive de a declasifica informațiile secrete de stat, întrucât are doar atribuția constituțională de a crea cadrul legislativ necesar declasificării, dar nu și de a dispune, prin lege, cu privire la această operațiune juridică”.
În loc să corecteze actul normativ, aleșii au preferat să-l abandoneze cu totul
După emiterea acestei decizii a Curții Constituționale, legea a fost transmisă spre reexaminare la Parlament, unde deja lucrurile se complicaseră din punct de vedere politic. Era an electoral, cu trei scrutine de alegeri esențiale – alegerile europarlamentare, referendumul pe justiție inițiat de Klaus Iohannis (validat, dar încălcat grosolan, un an mai târziu, de către guvernele cauționate chiar de către președinte) și alegerile prezidențiale. În plus, era așteptată și decizia definitivă a Completului de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, avându-l ca țintă directă pe Liviu Dragnea. Astfel încât, în data de 8 aprilie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, Senatul României a reanalizat legea și a decis să-i dea un vot de respingere.
În loc să elimine din cuprinsul actului normativ prevederile declarate neconstituționale, pentru a dat posibilitatea legii de a reglementa în sensul desecretizării Hotărârii CSAT nr. 17 din 2005, după care, punctual, instituțiile executive cu atribuții să dispună ele însele desecretizarea actelor încheiate în baza acestei hotărâri, senatorii au decis să arunce din brațe acest “cartof fierbinte”.
În 10 aprilie 2019, legea respinsă de Senat a fost înaintată la Camera Deputaților, unde s-a așternut efectiv praful peste ea. Între timp, Liviu Dragnea și-a pierdut calitatea de președinte PSD și al Camerei Deputaților, prin condamnarea suferită chiar a doua zi după eșecul partidului de la alegerile europarlamentare, a urmat o vară fierbinte la finalul căreia Coaliția PSD-ALDE s-a rupt, au avut loc alegeri prezidențiale, guvernul social-democrat a fost demis prin moțiune de cenzură, iar la Palatul Victoria au venit liberalii.
Abia în 13 ianuarie 2020 Comisia Juridică a Camerei Deputaților a luat în discuție proiectul de lege, dând, de această dată, raport de respingere. În 12 februarie, a venit și punctual de vedere le la Guvernul Orban, guvern aflat, la rândul său, în procedură de demitere prin moțiune. Evident, acest punct de vedere a fost unul negativ. După care, până pe data de 8 martie 2021, legea a fost din nou uitată în sertarele Parlamentului. Abia săptămâna trecută, legea a intrat pe rolul Plenului, care ar fi trebuit să o voteze în ședința de ieri, însă a fost amânată pentru marțea viitoare, când, cel mai probabil, va fi definitiv respinsă.
