Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În plină situație de urgență pe teritoriul României, chiar în ziua în care președintele Klaus Iohannis a decretat starea specială, prin care sunt restrânse unele drepturi și libertăți constituționale și, în timp ce mediul privat, salariații și sistemul medical se confruntă cu cea mai mare criză din ultimii 30 de ani, prim-ministrul Ludovic Orban, aflat el însuși în izolare, după ce a intrat în contact cu un parlamentar infectat cu noul coronavirus, a dat lovitura. Controversatul secretar de stat în Ministerul Justiției, Olivia Diana Morar, despre care presa “de dreapta” a scris, luna trecută, că provine dintr-o familie al cărui cap a lucrat ca ofițer al fostei Securități, fiind implicat în dosare politice, a fost “unsă” în componența Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Structura avizează toate cererile de despăgubire pe care trebuie să le plătească ANRP, inclusiv pentru moștenitorii foștilor proprietari ale căror bunuri imobile au fost preluate, în mod abuziv, de către fostul regim comunist. Iar asta nu este singura măsură pe care Ludovic Orban a luat-o, luni, după decretarea stării de urgență. Mai mulți șefi ai ANAF, de la “anuifraudă fiscală”, au fost concediați.
Decretul prin intermediul căruia Klaus Iohannis a decretat, luni, instituirea stării de urgență pe întregul teritoriu național a fost publicat, în aceeași zi, în Monitorul Oficial al României, Partea I, având numărul 212 din data de 16 martie 2020. Prima măsură pe care premierul proaspăt instalat în funcție, ca urmare a votului special acordat de Parlament, la sfârșitul săptămânii trecute, a adoptat-o după instituirea stării speciale a fost publicată tot în Monitorul Oficial al României, Partea I, dar având numărul 213 din 20 martie 2020. Această măsură poartă denumirea de Decizie a Primului Ministru, are numărul 116 și se referă la modificarea Anexei la Decizia primului ministru nr. 299/2013, privind stabilirea componenței Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Actul citat precizează că, având în vedere adresa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. 259/G.B. din 12 martie 2020, întregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu numărul 20/5854/A.T. din 12 martie 2020, prim-ministrul decide ca “punctul 9 din anexa <
Olivia Diana Morar este președintele Organizației Femeilor Liberale Bistrița-Năsăud, vicepreședinte al Organizației Femeilor Liberale la nivel național, a ocupat o funcție de consilier local la Bistrița, este de profesie avocat și, cu două săptămâni înainte ca Guvernul Orban să fie demis prin moțiune de cenzură de către Parlamentul României, tot prin decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, a fost numită în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției. “Ungerea” în funcție a avut loc în data de 14 ianuarie 2020, prin Decizia nr. 21 a premierului. Odată cu numirea ei în funcție, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a dat Oliviei Diana Morar în coordonare cele mai importante departamente ale Ministerului Justiției. Este vorba despre Direcția Națională de Probațiune, Direcția Contencios, Unitatea de Management Strategic, Direcția Tehnologia Informației, Structura de Informare Publică, Serviciul de Comunicare și Relații Publice, Direcția Investiții, Direcția Financiar-Contabilă, Direcția de Prevenire a Criminalității, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Se pricepe la imobile. Are 16 case și 12 terenuri
Citește pe Antena3.ro
La momentul numirii în funcția de secretar de stat la Justiție a Oliviei Diana Morar, presa “de dreapta” a făcut dezvăluiri despre averea și despre familia acesteia. Interesant este că, deși se află în funcție de mai bine de două luni, secretarul de stat nu a publicat, până la acest moment, vreo declarație de avere sau de interese actualizată, ele neregăsindu-se nici pe site-ul Ministerului Justiției, nici pe cel al Agenției Naționale de integritate.
Astfel, publicația on-line ziare.com scria că, potrivit unei declarații de avere depuse de Olivia Morar în iunie 2018, în calitate de consilier local la Bistrița, aceasta deține 16 terenuri cumpărate sau obținute prin succesiune în Bistrița, Bihor, Oradea, Constanța, Satu Mare, Timișoara, Turda și București, majoritatea fiind intravilane, dobândite în perioada 2012-2014. Pe lângă acestea, Olivia Diana Morar mai deține în proprietate nu mai puțin de 12 case, din care trei în Bistrița, trei în Oradea, două în Timișoara, una în București, una în Satu Mare, una în Constanța și alta în Bihor. Imobilul din Timișoara, dobândit prin succesiune, are o suprafață construită de 1.106 metri pătrați, depășindu-l, la acest capitol, chiar și pe colegul ei de la Guvern, Ion Ștefan, poreclit “Grindă”.
Pe lângă aceste case, același secretar de stat, “uns” în Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor mai deține patru apartamente în Oradea, Bistrița, Hunedoara și Baia Mare, la care se adaugă două spații comerciale amplasate în Baia Mare și Huedin. Documentul din 2018 mai face referire la proprietatea unui autoturism BMW, achiziționat în anul 2013. Olivia Diana Morar nu are conturi bancare sau datorii.
“În 2017, anul la care face referire declarația depusă în vara lui 2018, Morar susține că a obținut o indemnizație de 393 de lei/lună ca și consilier local. În acelasi an are declarată și indemnizația de creștere a copilului, în valoare de 77.930 de lei (aprox. 6.500 de lei/lună). Venituri mai consistente a obținut din avocatură - aproape 14.750 de lei/lună. Morar are venituri și din chirii, în total aproape 3.800 de lei/lună.
Tatăl secretarului de stat, fost ofițer de Securitate, cu misiuni de supraveghere a disidenților anticomuniști
Gazeta de Maramureș a publicat, în martie 2006, un articol în care arată că scriitorul Radu Săplăcan a fost urmărit de ofițerii de Securitate din Maramureș, Cluj și Bistrita. Conform sursei citate, Săplăcan a fost supravegheat oficial de către serviciul secret comunist, întocmindu-i-se un Dosar de Urmărire Informativă, deschis de Securitatea Bistrița. “Setea de cultură i-a purtat pașii și spre Mânăstirea Rohia, acolo unde se alina cu sclipirea călugărului Nicolae (Nicu Aurelian Steinhardt), faptă suficient de reprobabilă, în conceptul Tovarășilor cu <
Ei bine, acest ultim ofițer, Valeriu Bonca, este, conform Mesagerul de Bistrița Năsăud, tatăl actualului secretar de stat în Ministerul Justiției, Olivia Diana Morar. Valeriu Bonca a patronat Fundația Cultural-Umanitară “Henri Coandă”, din Oradea, unde ar fi avut funcția de vicepreședinte chiar fiica sa, Olivia. Fostul ofițer de securitate a murit în anul 2013, în presa locală fiind, la acel moment, publicate numeroase mesaje de condoleanțe transmise de foști colonei în rezervă din Asociația Ofițerilor în rezervă și Retragere din Serviciul Român de Informații.
CNCI finalizează restituirea imobilelor preluate abuziv de către comuniști
Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), instituție în componența căreia a fost unsă, în plină stare de urgență, Olivia Diana Morar, funcționează în directa subordine a Cancelariei Primului Ministru. Printre atribuțiile acestei structuri se numără validarea sau invalidarea în tot sau în parte a deciziilor emise de autoritățile învestite de lege care conțin propunerile de acordare de măsuri compensatorii și dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor. O altă atribuție, și chiar cea mai importantă, este emiterea de titluri de despăgubire pentru aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, dar și asigurarea coordonării procesului de licitare/ atribuire a imobilelor din fondul național al terenurilor agricole și a altor imobile.
Comisia mai stabilește, în condițiile legii, procedura de soluționare a cererilor care intră în competența sa, și, totodată, stabilește ordinea de soluționare a dosarelor înregistrat la Secretariatul Comisiei Naționale.
Nu în ultiml rând, instituția ia măsuri legale pentru aplicarea Legii nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, în România.
Altă măsură de “criză”. A mai decapitatat și ANAF
Nu doar “ungerea” Oliviei Diana Morar în Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor este o măsură ultrarapidă pe care Ludovic Orban a simțit nevoia să o adopte, imediat după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a fost instituită, pe teritoriul României, starea de urgență.
Tot luni, premierul a emis 12 decizii, prin care a decapitat ANAF. Iată concedierile făcute de șeful Executivului, la “umbra” stării de urgență:
- Ioan Văideanu, inspector general adjunct antifraudă, la Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Theodor Alexandru Georgescu, inspector general adjunct antifraudă, la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF;
- Ionuț Aurică, inspector general adjunct antifraudă, la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF;
- Carmen Elena Tatu, inspector general antifraudă al inspector general adjunct antifraudă, al Direcției Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF;
- Raul-Cristian Petrescu, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală București – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Mircea I. Popa, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Iulian Pricope, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Dorian Burduja, inspector general djunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanța – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Cosmin-Liviu Pătrănjan, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Gabriel-Florentin Ninu, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Mihai-Alin Stanciu, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF;
- Laurentiu Dan Pusderca, inspector general adjunct antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu – Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF.
