Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A fost pus în aplicare planul “B” al zădărnicirii demersului lui Tudorel Toader de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Acesta a atacat, la Curtea de Apel Alba Iulia, procedura ministrului justiției, iar CSM a reprogramat ședința în care urmează să emită avizul consultativ pe această chestiune pentru 19 noiembrie, cu o zi înainte de primul termen de judecată de la Alba Iulia. Klaus Iohannis a anunțat că nu va lua nicio decizie cu privire la cererea de revocare al lui Lazăr, până când acest proces nu va fi soluționat definitiv. Lucru care se poate prelungi chiar până anul viitor, când mandatul lui Lazăr la Parchetul General expiră de drept. Pe de altă parte, nici Laura Kovesi nu stă cu mâinile în sân și a cerut CSM recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului General, întrucât ea deține gradul de procuror de parchet de pe lângă tribunal, fapt ce face incompatibilă delegarea ei la PÎCCJ. Secția de Procurori de la CSM a respins, ieri, cererea, însă ș această decizie poate fi atacată, de asemenea, în instanță, pentru ca plecarea lui Kovesi din Parchetul General să fie, la rândul ei, tergiversată. Surse avizate confirmă că acest lucru urmează să se întâmple în perioada imediat următoare.
Klaus Iohannis confirmă, prin omisiune, veridicitatea informației potrivit căreia, în dosarul de numire al lui Augustin Lazăr, în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflat pe masa președitelui României în primăvara anului 2016, s-a aflat și celebra rezoluție de clasare emisă de Parchetul General într-o cauză penală deschisă pe numele său, în calitate de primar al municipiului Sibiu. După o tăcere lungă cu privire la această situație, Iohannis a răspuns, ieri, unei întrebări adresată de jurnaliști în legătură cu faptul dacă a văzut sau nu acea rezoluție de clasare la dosarul de numire al lui Augustin Lazăr și cum intenționează să procedeze în legătură cu propunerea ministrului justiției, Tudorel Toader, de revocare din funcție a procurorului general.
“Vă asigur că nu există niciun fel de legătură între cele două chestiuni”, a precizat Klaus Iohannis, lăsând, astfel, să se înțeleagă că nu infirmă existența controversatului document la dosarul de numire al lui Augustin Lazăr. În legătură cu propunerea de revocare, președintele dezvăluie, de asemenea, care este planul pe care urmează să-l pună în aplicare, plan care se suprapune perfect cu cel al actualului procuror general.
“În legătură cu cererea de revocare, am o opinie, dar pe care o voi face publică la momentul oportun. Însă, în ansamblu, se conturează o abordare a actualului ministru pe lângă lege. Revocarea procurorului general este un demers aiuriotr al acestui ministru al justiției. Până când judecători vor da un verdict final, nu am de gând să fac nimic. Procurorul general a făcut și face o treabă bună. Este total greșită cererea de revocare, din punct de vedere politic. Din punct de vedere legal, voi scrie un punct de vedere”, a conchis Klaus Iohannis.
Iohannis: “Nu am de gând să fac nimic”
Ieșiea președintelui se înscrie, astfel, într-un plan prin care Augustin Lazăr încearcă să zădărnicească demersul lui Tudorel Toader de a-l revoca din funcție. Plan la care, pare-se, a achiesat, în parte, și Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Asta, deoarece, inițial, CSM a anunțat, în data de 25 octombrie, faptul că Secția de Procurori a stabilit ca solicitarea minstrului justișiei de avizare a revocării din funcția de procuror general al PÎCCJ a lui Augustin Lazăr urma să fie luată în data de 13 noiembrie, la ora 10.00, iar avizul motivat era programat pentru a fi transmis Ministerului Justiției la data de 21 noiembrie 2018. Ei, bine, în 1 noiembrie 2018, CSM a transmis ministrului Tudorel Toader o adresă, cu numărul 22373/2018, prin care îl informează pe acesta că, urmare a solicitării formulate de Augustin Lazăr, Secția de procurori va analiza avizarea propunerii de revocare în ședința din data de 20 noiembrie 2018, la ora 10.00.
Întâmplător sau nu, acest răspuns a fost înaintat ministrului cu doar o zi înainte ca Augustin Lazăr să depună, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Alba Iulia, o cerere de suspendare a executării actului adinistrativ, procurorul general având calitatea de reclamant, iar Ministerul Justiției și ministrul justiției Tudorel Toader având calitatea de pârâți în această speță. Lazăr solicită, astfel, în instanță, suspendarea procedurii de revocare declanșată de Tudorel Toader. În paralel, el a transmis și ministrului justișiei o plângere prealabilă împotriva actului administrativ reprezentat de raportul de evaluare prezentat în cele 20 de puncte.
Citește pe Antena3.ro
Ca o coincidență, Curtea de Apel Alba Iulia a rezervat termenul de judecată al acestei cereri exact în data de 20 noiembrie, când, teoretic, trebuia să aibă loc și avizarea la CSM a cererii de revocare. Ceva pare că s-a schimbat, însă, în gestionarea acestei situații la CSM, întrucât chiar în ziua în care Augustin Lazăr înainta la instanță cererea de suspendare a executării demersului de revocare, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat o nouă adresă ministrului justiției, prin care îl anunță pe acesta că s-a schimbat, din nou, termenul de avizare, pentru data de 19 noiembrie, ora 11.00.
Procesul de la Alba Iulia, “gura” de oxigen a lui Lazăr
Concret, atât Augstin Lazăr, cât și Klaus Iohannis încearcă să tergiverseze finalizarea, într-un fel sau altul, a demersului de revocare din funcția de procuror general, declanșată de Tudorel Toader. Mesajul președintelui, transmis, ieri, este acela că, până când acest proces intentat de Lazăr, nu va fi soluționat definitiv, el nu va face nimic în privința revocării. Practic, Iohannis știe, mai ales în urma deciziei Curții Constituționale care l-a obligat pe președinte să semneze decretul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi, că nu are de ales nici în cazul lui Augustin Lazăr, neputând refuza propunerea ministrului decât pe motiv de nelegalitate a procedurii, și doar motivat. În luna aprilie a anului viitor, mandatul de trei ani al lui Augustin Lazăr în fruntea Parchetului General, expiră și este interesant de văzut dacă, până atunci, Curtea de Apel Alba Iulia va soluționa, pe fond, cererea de suspendare a procedurii de revocare. Chiar și așa, soluția Curții de Apel Alba Iulia poate fi atacată cu apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție, de oricare dintre părțile implicate. Dacă Lazăr câștigă prima fază a procesului, soluția poate fi atacată de ministrul justiției, dacă o pierde, o poate ataca el însuși. Astfel că procedura în instanță se poate prelungi la Înata Curte, care trebuie să pună cauza pe rol, să o introducă în procedura de filtru, să îi acorde un prim termen de judecată și, abia apoi, să purceadă la judecarea apelului și să emită o soluție definitivă. Greu de crezut că acest lucru se poate finaliza până la expirarea mandatului legal de procuror general a lui Augustin Lazăr la Parchetul General.
Codruț i-a dat daună totală Codruței
Revocarea lui Augustin Lazăr din fruntea Parchetului General este doar una dintre fațetele acestui război. O altă fațetă a conflictului îl reprezintă viitorul Laurei Codruța Kovesi în Parchetul General. Reamintim faptul că fosta șefă a DNA, demisă din funcție ca urmare a unui raport devastator, tot în 20 de puncte, al ministrului Tudorel Toader, trebuia să își continue activitatea ca simplu procuror de execuție la DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu, așa cum a decis Secția pentru Procurori a CSM. Numai că, prin ordin emis de procurorul general al României, în total dezacord cu Hotărârea CSM, Augustin Lazăr a decis delegarea lui Kovesi pe un post de procuror la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și propulsarea acesteia, formal, în cadrul Serviciului de Îndrumare și Control de la Parchetul General.
Acest lucru s-a întâmplat cu puțin timp înainte ca noua formă a Legilor Justiției, adoptată de Parlament, contestată pe bandă rulantă la Curtea Constituțională și, într-un final, promulgată de Klaus Iohanns, să intre în vigoare. Noile prevederi arată că la Parchetul General nu pot activa decât procurori care dețin gradul profesional de minim procuror de parchet de pe lângă Curtea de Apel. Acest lucru a fost întărit, din punct de vedere al vechimii, prin OUG 92/2018, prin care ministrul justiției a propus, iar Guvernul a aprobat, modificarea pachetului de legi referitoare la legile justiției. Intrarea în vigoare a noilor prevederi o pune, astfel, pe Laura Kovesi, în imposibilitatea de a mai activa la Parchetul General, deoarece fosta șefă a DNA are gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă tribunal. Așa stând lucrurile, Kovesi a încercat să rezolve această situație, adresând Secției de Procurori de la CSM, condusă de fostul ei subaltern, Codruț Olaru, o cerere de recunoaștere a gradului profesional de procuror de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără susținerea unui concurs prealabil în acest sens. Numai că, surpriză! Ieri, pentru prima dată, practic, Secția de Procurori a făcut altfel decât a cerut Kovesi. “Secția pentru Procurori a CSM hotărăște respingerea cererii formulate de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – Biroul Terirorial Sibiu, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Serviciul de Îndrumare și Control, de recunoaștere a gradului profesional corespunzăror PÎCCJ”.
Și această respingere poate fi, formal, un ajutor pe care Kovesi îl primește din partea procurorilor de la CSM, deoarece hotărârea de ieri poate fi atacată de fosta șefă a DNA, în instanță, la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât ejectarea efectivă a acesteia din Parchetul General să fie, de asemenea, tergiversată, până la soluționarea procesului. Proces, care, de asemenea, are atât faza fondului, cât și cea a recursului.
Președintele continuă seria pensionărilor procurorilor de casă
Situația incertă din Parchete urmează, așadar, să se perpetueze. Președintele României refuză, deocamdată, să semneze decretul de revocare a lui Augustin Lazăr din fruntea Parchetului General. De asemenea, președintele tergiversează și luarea unei decizii cu privire la numirea sau nu în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a procuroarei Adina Florea, în prezent procuror în cadru noii Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție de la Parchetul General. Un eventual răspuns negativ al președintelui ar însemna reluarea procedurilor de selecție pentru candidatura la această demnitate.
În schimb, Klaus Iohannis continuă seria de pensionări a procurorilor care au avut legătură cu dosarele care l-au vizat. În data de 1 noiembrie, președintele României a semnat șase decrete privind eliberarea din funcție a unor procurori. Toate aceste decrete au fost publicate, în data de 5 noiembrie, în Monitorul Oficial al României. Trei dintre decrete vizează pensionarea unor procurori care activează în Parchetul General. Printre cei pensionați de Iohannis se numără și Gheorghe Fiț, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, fost coleg cu Augustin Lazăr, pe care Augustin Lazăr l-a adus, anul trecut, cu delegare, chiar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, numindu-l la șefia Secției de Resurse Umane și Documentare. Gheorghe Tiț a condus Parchetul Curții de Apel Alba Iulia în perioada în care mai multe cauze privindu-l pe actualul președinte Klaus Iohannis au fost închise de către această unitate de parchet.
Tot pe 1 noiembrie, Iohannis a semnat decretele de eliberare din funcție, ca urmare a pensionării, și a procurorului Ionel Senteș, încadrat la Parchetul Curții de Apel Bacău, dar delegat în funcția de consilier al procurorului general Augustin Lazăr, precum și a Silviei Mihaela Daneliuc, procuror în Parchetul General.
Iohannis nu dezminte informația potrivit căreia, la dosarul de numire a lui Augustin Lazăr la Parchetul General, s-a aflat Rezoluția de Clasare a unei cauze penale care îl privea. Dar susține că nu există nicio legătură cu decizia pe care o va lua în privința revocări
Augustin Lazăr și Laura Kovesi încearcă să întârzie, cât mai mult, punerea în aplicare a procedurii de revocare de la Parchetul General. Primul a atacat în instanță demersul lui Tudorel Toader, iar fosta șefă a DNA va contesta, cel mai probabil, decizia CSM de a nu-i recunoaște gradul profesional de procuror de Înalta Curte
