Un deputat UDMR vrea să abroge toate zilele naționale și să le reproclame printr-o singură lege. Mai puțin Ziua Tratatului de la Trianon

Szabo Odon, parlamentar UDMR, a inițiat un proiect de lege prin care propune abrogarea a nu mai puțin de 80 de legi prin care au fost proclamate 82 de zile sau sărbători naționale în România. După abrogarea lor, aceste sărbători ar urma să facă obiectul unei singure legi, comune. Printre actele normative adoptate de Legislativ vizate de acest proiect se află și celebra Lege prin care se instituie Ziua Tratatului de la Trianon, pe care însă Szabo Odon a uitat să o mai introducă în legea comună. Senatul, care a fost prima Cameră sesizată, a respins, cu un scor covârșitor, adoptarea acestei inițiative legislative, iar toate comisiile avizatoare au emis rapoarte negative. În urmă cu două zile, proiectul a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților.

Este vorba despre o propunere legislativă privind declararea unor zile oficiale în România care are drept inițiator un singur parlamentar. Szabo Odon a depus proiectul, a scris expunerea de motive, a semnat-o, însă nu a reușit să mai atragă niciun coleg care să-i susțină propunerea. Actul normativ a fost depus în Parlament în ultima zi a sesiunii parlamentare trecute, pe 30 iunie 2021, după care a intrat pe ordinea de zi a Senatului începând cu data de 2 septembrie.

Proiectul nu doar că nu a atras niciun alt coinițiator sau semnatar, dar a fost respins de absolut toate comisiile avizatoare.

Concret, deputatul UDMR arată, în expunerea de motive, că, în România, în prezent, există zeci de legi, adoptate după anul 1990, care reglementează zile oficiale, în diferite domenii, cum ar fi Ziua Matematicii, informaticii și științelor naturii, Ziua Națională a Bicicletei, Ziua Învățătorului ori Ziua Națională a gastronomiei și a vinului românesc. 

„Prin această inițiativă legislativă, dorim să culegem toate inițiativele deja adoptate, într-o singură lege, prin care vom avea posibilitatea de a urmări zilele respective în mod cronologic, începând cu luna ianuarie, până la sfârșitul anului”, arată deputatul Szabo Odon. Acesta adaugă că „instituțiile statului, organizațiile civice vor avea, astfel, la dispoziție un act normativ unitar, ușor de identificat, la care să se adapteze”.

Ziua de 4 iunie, „sărită” din cronologie

Proiectul de lege are doar două articole. Primul vizează faptul că se promovează drept zile naționale cele prevăzute în Anexa 1. Iar al doilea articol arată că, la data intrării în vigoare a acestei legi noi, legile din Anexa 2 se abrogă. Practic, în noul proiect se trec toate legile care urmează să fie abrogate, fiind repromulgate, cu același conținut, însă într-un singur act normativ. Cu o singură excepție.

Astfel, așa cum arăta în expunerea de motive, Szabo Odon precizează că, în Anexa 1, vor fi trecute în ordine cronologică toate sărbătorile și zilele naționale reglementate, între 1990 și 2021, prin lege, de către Parlament. Numai că, ce să vezi?, în această anexă, lipsește ziua de 4 iunie, când ar fi trebuit să aibă loc Ziua Tratatului de la Trianon (VEZI FACSIMIL 1). În Anexa 2 însă, la punctul 76, pe lista legilor care urmează să fie abrogate, se numără exact Legea nr. 256 din data de 18 noiembrie 2020, pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 18 noiembrie 2020 (VEZI FACSIMIL 2).

Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul de lege, în data de 27 septembrie. Același lucru l-a făcut și Consiliul Legislativ, în data de 6 octombrie. Un alt aviz negativ a venit, pe 11 octombrie, de la Comisia pentru Cultură și Mass-Media, iar ultimul aviz negativ a fost remis de Comisia pentru Administrație Publică, în data de 17 noiembrie.

Proiectul a intrat la vot în Plenul Senatului în ședința din data de 22 noiembrie 2021, fiind respins cu 119 voturi la 6. Pe 7 decembrie, legea a fost transmisă la Camera Deputaților, care este for decizional.

Inițiativa deputatului Szabo Odon este însă destul de utilă, deoarece ea scoate la lumină un număr impresionant de legi adoptate de Parlamentul României pentru declararea unor zile naționale sau sărbători oficiale. Prezentăm, în continuare, aceste sărbători, pe capitole de interes, și, în câteva cazuri, inclusiv datele la care au fost adoptate aceste legi. Actele normative inițiale sunt propuse de deputatul UDMR a fi abrogate, odată ce noua lege ar fi urmat să intre în vigoare.

Zile și sărbători naționale în domeniul științei și culturii

• Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii – se serbează pe 10 ianuarie. Se propune abrogarea Legii 82 din 15 aprilie 2021.

• Ziua Culturii Naționale – se serbează pe 15 ianuarie, propunerea fiind să se abroge Legea 238 din 7 decembrie 2010.

• Ziua Brâncuși, ca sărbătoare națională - se serbează pe 19 februarie. Propunerea este să se abroge Legea 305 din 2 decembrie 2015.

• Ziua Cărții – se sărbătorește pe 23 aprilie și se intenționează abrogarea Legii 81 din 24 iunie 2014.

• Ziua Națională a Portului Tradițional din România – se serbează în a doua duminică din luna mai. Ar trebui abrogată Legea 102 din 7 mai 2015.

• Ziua Învățătorului – se ține în data de 5 iunie. Se dorește a fi abrogată Legea 289 din 29 octombrie 2017.

• Ziua Satului Românesc – se serbează în ultima duminică din septembrie. Se intenționează abrogarea Legii 44 din 3 aprilie 2020.

• Ziua Școlii Ardelene – se ține în 1 octombrie. Este vizată abrogarea Legii 93 din 1 iulie 2014.

• Ziua Dramaturgiei Românești – 1 noiembrie. Se vrea desființată Legea 96 din 7 mai 2004.

• Ziua Națională a Radioului – se serbează în 13 noiembrie și se urmărește abrogarea Legii 255 din 24 decembrie 2009.

• Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România – 16 noiembrie. Proiectul vizează desființarea Legii 16  din 15 mai 2013.

Sărbători de importanță națională

• Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie) – Legea 171 din 16 decembrie 2014.

• Ziua Unirii Basarabiei cu România (27 martie) – Legea 36 din 27 martie 2017.

• Ziua Națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie (1 aprilie) – Legea 68 din 10 mai 2011.

• Ziua NATO în România (prima duminică din aprilie) – Legea 390 din 28 septembrie 2004.

• 10 mai ca zi de sărbătoare națională (10 mai) – Legea 103 din 14 mai 2015.

• Ziua Românității Balcanice (10 mai) – Legea 156 din 7 iunie 2021.

• Ziua Drapelului Internațional Umanitar (14 mai) – Legea 177 din 11 iunie 2013.

• Ziua Națională de cinstire a martirilor în temnițele comuniste (14 mai) – Legea 127 din 20 mai 2019.

• Ziua Victimelor Deportării în timpul regimului comunist (18 iunie) – Legea 125 din 10 iulie 2020.

• Ziua Drapelului Național (26 iunie) - Legea 96 din 20 mai 1998.

• Ziua Aviației Române (20 iulie) - Legea 382 din 28 septembrie 2004.

• Ziua Imnului Național al României (29 iulie) – Legea 99 din 26 mai 1998.

• Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor Samudaripen (2 august) – Legea 124 din 10 iulie 2020.

• Ziua Marinei Române (15 august) – Legea 238 din 28 septembrie 2004.

• Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violenței împotriva creștinilor (16 august) – Legea 134 din 16 iulie 2020.

• Ziua Comemorării victimelor fascismului și comunismului (23 septembrie) – Legea 198 din 7 noiembrie 2011.

• Ziua Națională a României (1 decembrie) – Legea 10 din 31 iulie 1990.

• Ziua Solidarității Naționale împotriva dictaturii (16 decembrie) – Legea 230 din 9 decembrie 1998.

• Ziua Națională a Victimelor Comunismului în România (21 decembrie) – Legea 198 din 7 noiembrie 2011.

• Ziua Celebrării Revoluției Române și a Libertății (22 decembrie) – Legea 258 din 29 aprilie 2002.

• Legea Constituției României (8 decembrie) – Legea 120 din 8 decembrie 1995

Zile ale minorităților, ale etniilor sau ale zonelor geografice

• Ziua Sveti Sava – sărbătoare a minorității sârbe în România (27 ianuarie).

• Ziua Limbii Elene (9 februarie).

• Sărbătorirea Comunității Maghiare din România (15 martie).

• Sărbătorirea Sosirii Primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez (21 martie).

• Ziua Olteniei (21 martie).

• Sărbătoarea etniei romilor din România (8 aprilie).

• Ziua Limbii Tătare (5 mai).

• Ziua Limbii Bulgare (24 mai).

• Ziua Limbii Slovace (25 mai).

• Ziua Limbii și Teatrului Idiș (30 mai).

• Ziua Limbii Turce (5 iunie).

• Ziua Limbii Romani (16 iunie).

• Ziua Limbii Române (31 august).

• Ziua Limbii Cehe (28 septembrie).

• Ziua limbii, alfabetului și culturii armene (12 octombrie).

• Ziua Limbii Ucrainene (9 noiembrie).

• Ziua Limbii Maghiare (13 noiembrie).

• Ziua Dobrogei (14 noiembrie).

• Ziua Limbii Sârbe (21 noiembrie).

• Ziua Bucovinei (28 noiembrie).

• Ziua Minorităților Naționale din România (8 decembrie)

• Ziua Etniei Tătare din România (13 decembrie).

O categorie aparte de sărbători naționale, reglementate prin legi

• Ziua luptei împotriva cancerului (4 februarie).

• Ziua Femeii (8 martie).

• Ziua Națională a meseriilor (11 martie).

• Ziua Națională a Pădurilor (25 martie).

• Ziua Instituției Prefectului (2 aprilie).

• Ziua Națională împotriva traficului ilicit de mărfuri (21 aprilie).

• Ziua Mamei (prima duminică din luna mai).

• Ziua Națională a Tineretului (2 mai)

• Ziua egalității de șanse între femei și bărbați (8 mai).

• Ziua Tatălui (a doua duminică din luna mai).

• Ziua Adolescentului (a doua duminică din luna mai).

• Ziua Națională pentru adopție (2 iunie).

• Ziua Națională a bicicletei (3 iunie).

• Ziua împotriva violenței asupra copilului în România (5 iunie).

• Ziua Funcționarului Public (23 iunie).

• Ziua Națională a Ambulanței din România (28 iunie).

• Ziua Națională a Constructorului (14 septembrie).

• Ziua Dăruirii (25 septembrie).

• Ziua luptei împotriva cancerului de sân (1 octombrie).

• Ziua Națională a gastronomiei și vinului românesc (prima duminică din luna octombrie).

• Ziua Națională a produselor agroalimentare românești (10 octombrie).

• Ziua Mondială a Vederii în România (a doua zi de joi din luna octombrie).

• Ziua Comerțului Electronic (15 octombrie).

• Ziua pacientului cu arsuri (30 octombrie).

• Ziua Națională a Alimentației și a combaterii risipei alimentare (16 noiembrie).

• Ziua Națională a Copilului Prematur din România (17 noiembrie).

• Ziua Bărbatului (19 noiembrie).