x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prin Bucureștiul ororilor. TOP 3 CLĂDIRI MACABRE din Capitală

3
Autor: Toma Roman jr 07 Feb 2013 - 21:28
Prin Bucureștiul ororilor. TOP 3 CLĂDIRI MACABRE din Capitală Bogdan Iurascu Malmaison
Vezi galeria foto


De multe ori, când trecem pe lângă o clădire care ne este familiară, habar n-avem ce istorii se ascund între pereți. Unele dintre ele sunt de-a dreptul macabre și țin de perioada represiunii comuniste. Am încercat să fac un top al clădirilor în care s-au petrecut, în anii de început ai dictarurii comuniste, crime oribile și care acum au o destinație anodină.

1. De la băcănie la pușcărie

În Piața Revoluției, vis-a-vis de fostul sediu al C.C. al PCR și al Senatului, se află una dintre cele mai impunătoare construcții din Bucureștiul interbelic. Blocul Dragomir Niculescu a fost denumit așa după patronul unei celebre băcănii aflate la parter, unde erau aduse delicatese din toată lumea. Cum, la sfârșitul anilor 40, nu prea mai era loc pentru rafinamente culinare și proaspăt ajunșii la putere comuniști se răfuiau cu burghezo-moșierimea, blocul a fost cedat Ministerului de Interne, și prin el au fost chinuiți, până în 1952, sute de deținuți politici. După unele estimări, aici și-au pierdut viața în urma torturilor câteva zeci de oameni. La subsol și în pod se aflau celule și camere de interogatoriu, unde suspecții de ”crime politice” erau bătuți la ”rotisor”, pocniți cu vâna de bou la tălpi sau supuși șocurilor electrice. După ce a devenit, în anii 50, o simplă clădire de locuit, destinul blocului Dragomir Niculescu a mai avut o fațetă tragică. În decembrie 1989, el a fost ciuruit cu mitralierele și s-a tras cu tunul în el, crezându-se că prin interiorul lui mișună teroriști. În ziua de azi, mulți dintre locatarii de pe Strada Academiei numerele 35-37 nici nu bănuiesc că în boxele în care își țin murături au fost curmate sau schimbate destinele unor oameni nevinovați. Din cauza asta nu le e frică de fantome.

2. De la pușcărie la chimie, Malmaison


Pe Calea Plevnei, la numărul 137A, se află acum sediul  Iprochim, un institut aflat până în 1989 în subordinea directă a Elenei Ceaușescu. Fosta cazarmă Malmaison, căci despre ea e vorba, are o istorie tragică, plină de mistere. Pușcărie militară încă din perioada interbelică, faima ei tristă a atins apogeul în anii 50, când s-a perindat pe aici, în arest preventiv și pentru anchete toată elita politică și intelectuală anticomunistă. Îi amintesc printre cei care au trecut pe la Malmaison pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu. Într-o clădire anexă, în care acum funcționează o grădiniță (!) se desfășurau interogatoriile. Șeful torționarilor era căpitanul Brânzaru, o brută semi-oligofrenă specializată în mutat fălci cu ranga. Pentru multe persoane Malmaison a fost ultimul loc unde au fost văzute în viață. Sub cazarma pușcărie se afla o rețea de tunele, care duceau la Palatul Cotroceni sau spre centrul orașului. În 1977, când clădirea a fost transformată în institut de cercetare, cei care au preluat-o au constatat că toate căile de acces spre subsol erau astupate cu beton întărit cu șine de tramvai. Până în 1989, orice lucrare de reparații în clădire se făcea doar cu acordul și sub supravegherea Securității. Și în ziua de azi,accesul în subsol este tot obturat. Din cauza asta, se presupune, sub clădire  s-ar afla cadavrele celor uciși aici în anii 50.

3. Cimitirul lui Pantiușa

Pe Aleea Alexandru, la numărul  23, e un pălățel cochet unde se află Ambasada Poloniei. În timpul celui de-al doilea război mondiale, când  statul polonez fusese desfințat de URSS și Germania nazistă, aici a funcționat branșa din România a Gestapo-ului. Imediat după 23 august 1944, aici s-a stabilit Comitetul Central al PCR. În subsolul clădirii, Gheorghiu-Dej și Ana Pauker i-au reținut pe Ștefan Foriș, secretarul general al PCR din timpul războiului, Ion Pârgaru și Petre Melinte, comuniști suspicionați de colaborare cu Siguranța. În 1946, șefii PCR au luat decizia să scape de cei trei. Pantelei Bodnareco (devenit ulterior generalul de Securitate Gheorghe Pintilie) și cu șoferul său, Dumitru Neciu, i-au ucis pe cei trei cu lovituri de rangă în cap și i-au îngropat la subsolul clădirii. Devenită în 1947 iar ambasadă, polonezii nu aveau habar de cadavrele din pivniță. Ele au fost scoase de acolo abia în 1968, când Nicolae Ceaușescu l-a reabilitat pe Ștefan Foriș. Există bănuiala că șefii comuniști s-ar fi răfuit în același fel și cu alți dușmani, ale căror cadavre ar putea fi îngropate în curtea ambasadei.
Citeşte mai multe despre:   clădiri celebre,   bucuresti,   crime comunism,   topul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 12453


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de