x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Centenarul marii Uniri - Fotograful Samoilă Mârza, autorul singurelor imagini ale marelui eveniment

0
Autor: Lucian Dobrater Carmen Anghel 03 Ian 2018 - 12:50
Centenarul marii Uniri - Fotograful Samoilă Mârza, autorul singurelor imagini ale marelui eveniment
Vezi galeria foto


1 Decembrie 1918 , la Alba Iulia. In cetatea simbol a neamului roma­nesc, pe langa delegatii oficiali (1228), s-au adunat romanii veniti din toate col­tu­rile tarii. Bucuria reintregirii neamului era fara margini. Straie de sar­ba­toare, steaguri tricolore, poate ca niciodata romanii nu fusesera mai uniti. Romania Mare se nastea sub ochii lor. Printre acestia se afla si unicul om care a imortalizat Unirea: Samoila Marza, din satul Galtiu.

Samoila Marza s-a nascut la 18 sep­tembrie 1886. Dupa liceu, in perioada anilor 1909-1911, este tri­mis la Sibiu, unde devine ucenicul fotografului sibian Iainek. In timpul primului razboi mondial, Marza este recrutat de autoritatile austro-ungare, fiind trimis pe front, in Galitia. In cadrul luptelor a ajuns pana la Riga, Letonia. In 1916 este incadrat in serviciul topografic si fotografic al armatei. Spre sfarsitul razboiului, Samoila Marza ajunge la Trieste, Italia, de unde va pleca la Viena. In capitala Austriei, Marza reuseste sa faca trei clisee fotografice care surprind sfintirea primului tricolor al Consiliului National Roman Militar (era 14 noiembrie 1918). Aceasta intalnire istorica s-a petrecut in prezenta generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu si a celorlalti militari romani din Viena.



Stiind ca in Ardeal se pregateau evenimente istorice, Marza pleaca spre Alba Iulia. Din pacate, el nu a avut credentional (permis) sa intre in sala in care se decidea Unirea, dar a putut lua pulsul multimii sosite la Marea Adunare Nationala. Fusese acordat un singur credentional, albaiulianului Bach, fotograf german, care (de frica sau pentru ca nu era de acord cu evenimentele care se derulau) nu s-a prezentat la Sala Unirii.

Samoila Marza a realizat cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Nationala, dintre care trei cu multimile venite si doua cu tribunele oficiale la care a fost citit actul Unirii in fata Marelui Sfat National si a poporului de catre dr Aurel Vlad si episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

In aceeasi zi a mai realizat patru fotografii: una cu stegarul Ion Arion mort (impuscat in gara din Teius in timp ce se deplasa spre Alba Iulia) si trei cu delegatia din satul natal, inainte de plecarea spre Alba Iulia.

Aparatul care a imortalizat Uni­rea are si el o poveste, ne spune dr Tu­­dor Rosu, de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. "A fost cum­pa­rat, conform relatarii mai tarzii a so­tiei fratelui lui Marza, in felul ur­ma­tor: «spunea soacra si mama lui S. Marza ca o vandut o parechie de boi si o dat bani la Samoila ca sa-si cum­pe­re aparat de fotografiat». Apara­tul cu burduf a facut parte multa vreme din dotarea lui Samoila Marza. Cu acelasi aparat a fotografiat si alte evenimente importante petrecute la Alba Iulia si in zona, ca de exemplu vizita Regelui Ferdinand din 1919, sarbatorirea a 100 de ani de la nasterea lui Avram Iancu (in 1924), serbarile Unirii din 1929 si multe altele." Se pune intrebarea de ce a realizat doar cinci fo­to­gra­fii la Unire. "Tehnica pe care o de­tinea era destul de greu manevrabi­la, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care a realizat doar cinci poze pe Platoul Romanilor, locul unde se adunase multimea la 1 Decembrie: aparatul, trepiedul, cliseele pe sticla erau foarte grele si prin urmare dificil de mutat dintr-un loc in altul. Un alt motiv a constat in conditiile meteorologice neprielnice fotografiei, fiind vreme innourata."


Aparatul se afla astazi la Muzeul Unirii din Alba Iulia, fiind achi­zi­tio­nat in 1967 direct de la Samoila, ala­turi de aparatul de marit si cliseele pe sticla. "Se pregateau atunci ser­ba­rile pentru semicentenarul Unirii (1968). Cu banii castigati, Samoila si-a cumparat un aparat modern cu care planuia sa faca poze la evenimentul ce urma. Nu a mai reusit sa isi duca la bun sfarsit planul, decedand in 19 decembrie 1967."
La inceputul anului 1919, Sa­moi­la Marza si-a publicat fotografiile intr-un album intitulat "Marea adu­na­re de la Alba Iulia in chipuri". Al­bu­mul a fost prezentat de delegatia ro­mana si la Conferinta de pace de la Ver­sailles, pentru ca aliatii sa vada clar sustinerea populara de care s-a bu­curat evenimentul de la Alba Iulia. Alte exemplare au fost trimise Regelui Ferdinand I, primului-ministru Ion C. Bratianu, presedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului fran­cez Berthelot si altor personalitati ale vremii.
In ultimii ani de viata a dus un trai sarac, fiind nevoit sa-si vanda unele clisee fotografice.



"Traiasca neamul romanesc!"
"Frati romani! A batut ceasul!
Dupa suferinte indelungate, dupa jertfe supraomenesti ce le-a adus neamul nostru, a rasarit, in sfarsit si pentru noi, clipa sfanta a libertatii!

Frati romani, bucurati-va!
Lanturile sclaviei s-au prabusit in tina si neamul nostru isi inalta fruntea obidita de pana acum si priveste in jur de sine ca popor liber, ce singur are dreptul de a dispune asupra sortii sale.
Laudat sa fie Dumnezeul popoarelor ca ne-a invrednicit sa ajungem aceasta sfanta zi!
Laudat sa fie amintirea atator mii si mii de eroi-martiri, frati ai nostri, cari prin sangele varsat au stropit din belsug glia stramoseasca, pana ce a rasarit din ea floarea sfanta a libertatii, egalitatii si fratietatii tuturor popoarelor din lume. (…)
Mergeti inainte mandri, cu fruntea ridicata, pentru a va inchina Dumnezeiescului Soare al libertatii, ce a rasarit, in sfarsit, si pentru noi!
Desteapta-te, romane!
Visul urat al trecutului sa ramana uitat in intuneric – sa-l uitam cu totii ca si cand n-ar fi fost! (…)
Traiasca Neamul Romanesc!
Blaj, 4 noemvrie n. 1918"
Unirea – foaie bisericeasca / Blaj, luni, 4 noemvrie 1918

Ceasul mantuirii
"Istoria ne cheama la fapte. Mersul irezistibil al civilizatiunii omenesti a scos si neamul nostru romanesc din intunericul robiei la lumina cunostintei de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte si vrem sa traim alaturi de celelalte natiuni ale lumei, liberi si independenti. (…) Toate neamurile din preajma noastra si-au determinat viitorul prin rezolutiuni, in conformitate cu sufletul lor national. E randul nostru acum. Natiunea romana din Ungaria si Transilvania are sa-si spuna cuvantul sau, hotarator, asupra sortii sale si, acest cuvant va fi respectat de lumea intreaga, el este chiar asteptat pentru ca, la gurile Dunarii si pe drumul larg, unde comunica pulsul vietii economice intre Apus si Rasarit, sa se poata infaptui ordinea, si neamurilor prejmuitoare sa li-se procure tihna trebuitoare la munca binecuvantata spre desavarsirea umana. In scopul acesta convocam Adunarea Nationala a natiunii romane din Ungaria si Transilvania la Alba Iulia, cetatea istorica a neamului nostru, pe ziua de Dumineca, in 18 Noemvrie v. (1 Decemvrie st. n) a.c. La orele 10. a.m. (…) Suntem convinsi ca, (…) la aceasta istorica adunare, unde se va hotari soarta neamului nostru poate pentru vecie, se va prezenta insusi poporul romanesc in numar vrednic de cauza mare si sfanta. (…)Fii tare neam romanesc, in credinta ta, caci, iata, se apropie ceasul mantuirii tale."
Romanul/ Arad, 8/21 nov.1918

Citeşte mai multe despre:   ziua nationala a romaniei,   centenarul marii uniri,   samoilă mârza

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 13551


Mai multe titluri din categorie

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....
Serviciul de email marketing furnizat de