Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Coanda a lasat mostenire Iasului doua opere de arta. Una dintre ele, cunoscuta, la Palatul Culturii - o decoratia in bois-beton, "o butaforie de un gen nou", atat prin compozitia materialului, cat si prin linia ornamentala.
Cealalta lucrare exista, conform afirmatiilor autorului, dar locatia ei exacta este nestiuta. Este vorba despre o decoratiune efectuata de cunoscutul om de stiinta la locuinta unui prieten din Iasi. Prin aceasta "piesa ratacita" savantul a aprins si inca incinge si astazi imaginatia curiosilor. Enigmatica lucrare s-ar afla intr-unul dintre cartierele marginase ale orasului, la o casa. Spunem "la", pentru ca nu se stie daca opera se afla in interior sau exterior.
Henri Coanda a oferit putine detalii despre lucrare cu cativa ani inainte de a muri. "In afara de cele (lucrarile – n. red.) din perioada Berlinului si de cea de la Auxances, am doua lucrari la care tin mult si care dainuie…lucrari din inceputurile mele in sculptura...", spune Henri Coanda, el neuitand sa precizeze ca "amandoua se gasesc la Iasi". "O decoratie pe care atunci n-am numit-o in nici un fel, dar acum i-as spune «Fluturi in zbor», cu care am infrumusetat in ghirlanda peretii casei unor cunoscuti, - au trecut 63 de ani de atunci – din perioada Liceului Militar (1903 este anul absolvirii ca sef de promotie – n. red.)".
Este de presupus ca Henri Coanda a realizat "Fluturasii" la inceputul secolului, la prietenii pe care si-i facuse in timpul scolii, in capitala Moldovei. Este posibil ca proprietarii lucrarii sa fi fost fie dintre rudele colegilor, fie dintre cele ale profesorilor. Din pacate, n-am putut afla daca acea casa, respectiv lucrarea lui Coanda mai exista.
Cert este ca ziaristii vremii au cautat-o cu frenezie, imediat ce au auzit de la savant despre ea. "A pomenit doar in treacat despre acea incercare artistica…In schimb a dorit sa se reintalneasca cu ornamentatiile interioare de la Palatul Culturii", scria cu ani in urma Aurel Leon, un respectat scriitor si gazetar iesean.
Unii au lansat chiar ipoteza gresita ca ar fi vorba de monumentul eroilor de la Galata. Insa acest lucru nu este adevarat, intrucat savantul nu a considerat mausoleul de la Iasi ca fiind in intregime al sau, intrucat el a fost doar executat dupa planurile sale. Mai mult, la acel complex memorial nu este vorba despre nici o "casa" pe care sa fie aplicata lucrarea de care vorbeste – fluturasii realizati, dupa toate aparentele, chiar de mana sa. Inventatorul roman vorbeste cu placere despre perioada sa de aprofundare a cunostintelor in ale sculpturii la atelierul lui Rodin din Paris si de intalnirea lui acolo cu Brancusi. El spune ca marele artist francez l-a considerat chiar elevul lui dotat pentru ca: "aveam unele asemenea insusiri, caci altfel nu m-ar fi acceptat. Mai ales ca nu venisem trimis de cineva, acreditat cumva de vreo marime a zilei, ci numai calauzit de credinta mea in frumos, in sculptura pe care o desluseam eu atunci. Odata atras de acest grai, la fel de frumos ca si cel al tehnicei…sculptura reprezenta pentru mine o pasiune, si de vreti, chiar implinirea unei vocatii. Se considera ca am talent si inclinatie, ca am ochi si chiar mana…Am pornit la lucru cu acest titan (Rodin – n. red.)…Lucrul sub indrumarea lui nu era usor…Rodin avea ciudatenii".
Acolo, Coanda, care si-a pierdut in mod deosebit de dureros o fetita, a realizat o infima sculptura destinata micului mormant de la Passy, un cap de Christ, o lucrare inspirata de chinul de moarte al fetitei, infatisand durerea unui parinte in neputinta sa de a-si ajuta copila.
