x close

Adrian Pintea: Peste 150.000 ha de terenuri agricole sunt oficial nelucrate

0
Autor: Cristian Anton 06 Dec 2016 - 18:31
Adrian Pintea: Peste 150.000 ha de terenuri agricole sunt oficial nelucrate


Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este una din cele mai importante instituţii publice care contribuie la finanţarea şi dezvoltarea acestei ramuri a economiei. Implicată, de-a lungul timpului, în numeroase controverse şi scandaluri, APIA continuă să aibă un rol definitoriu în agricultură şi a atras până acum sute de mii de fermieri, cărora le-a făcut plăţi de circa 7,4 miliarde de euro. Câteva lucruri despre activitatea agenţiei, cine beneficiază de banii europeni dirijaţi de APIA, care este situaţia fraudelor şi ce probleme serioase are agricultura, ne spune Adrian Pintea, directorul general APIA.

Jurnalul Naţional: Câţi fermieri beneficiază de subvenţii APIA? Care este valoarea totală a plăţilor făcute de APIA de la înfiinţare până în prezent? Care a fost cea mai mare subvenţie acordată, cui a revenit şi în ce constă afacerea acestuia?

Adrian Pintea: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură gestionează scheme de sprijin acordate fermierilor, finanţate din FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă, care asigură plă?i directe şi măsuri de pia?ă, FEADR – Fondul European pentru Agricultură ?i Dezvoltare Rurală, prin intermediul măsurilor delegate din cadrul PNDR 2014 – 2020 şi Bugetul Na?ional, cu ajutoare na?ionale tranzitorii, ajutoare de stat şi ajutoare de minimis. Plă?ile efectuate din FEGA pe baza rambursărilor primite de la Comisia Europeană pentru anii financiari 2007 – 2015 sunt în sumă de 7.389.564.193, 50 de euro. Totalul plă?ilor efectuate de către APIA din FEGA, pentru campania din 2015 a fost de 1,516 miliarde euro, ceea ce reprezintă 94,78% din plafonul alocat României, în valoare de 1,599 miliarde euro. Potrivit regulamentului UE, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plă?ilor directe ?i de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale. Suma totală autorizată la plată ca avans pentru campania 2016, până la aceasta dată, este de 647.321.165,07 euro, pentru 655.858 de fermieri. Facem precizarea că APIA este în proces de autorizare continuă ?i, în consecin?ă, atât sumele aferente campaniei 2015, cât ?i avansul campaniei 2016 sunt în cre?tere.

J.N. : La cât se ridică subvenţiile pentru 2016? Cum au fost stabilite?A.P. : Referitor la schemele de sprijin, precizăm faptul că în campania 2016, APIA derulează aceleaşi scheme ca şi în campania 2015. Plafoanele stabilite pentru campania 2016 sunt în valoare totală de 1.772.469.000 euro. Plafoanele alocate fiecărui stat membru pentru anul în curs au fost stabilite de Comisia Europeană pe 10 mai. Schemele obligatorii pe care statele membre trebuie să le implementeze sunt SPS/SAPS, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, cunoscută mai ales ca plata pentru înverzire ?i plata pentru tinerii fermieri. Celelalte scheme de plată – plata redistributivă, schema pentru micii fermieri ?i sprijinul cuplat voluntar sunt implementate de statele membre la alegerea acestora, pe baza nevoilor identificate de acestea. 

J.N. : Există fermieri care trebuie să returneze subvenţii plătite de APIA? Cum s-a ajuns în această situaţie, despre câţi beneficiari este vorba şi care sunt sumele pe care ar trebui să le înapoieze?

A.P. : În cazul în care se constată apariţia unor nereguli, erori administrative sau nerespectarea condiţiilor de eligibilitate, este necesară recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit beneficiarilor. În mod obişnuit, stingerea acestor creanţe se face prin conformare voluntară, adică prin plata directă, de către debitor, ca efect al propriei voinţe. În situaţia când debitorii nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acestea au devenit exigibile, începând de la acest moment, se naşte, din punct de vedere juridic, dreptul APIA de a efectua deducerea din plăţile viitoare la care are dreptul stabilit prin decizie de plată sau alte documente de plată prevăzute de legislaţie şi proceduri interne  sau  de a demara acţiunea de executare silită, în sensul transmiterii titlului executoriu către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate. În 2015, au fost 5.414 debitori, care aveau de returnat către APIA 5.239.107 lei, din care s-au recuperat până acum 1.283.466 lei.

J.N.: Care este nivelul fraudelor cu fonduri APIA, în procente raportat la plăţile făcute şi câte astfel de cazuri există? Este un domeniu în care se întâlnesc mai multe fraude faţă de alte celelalte?

 

A.P. : APIA poate furniza informaţii publice doar cu privire la activitatea instituţiei. Facem însă precizarea că la acest moment nu există dosare penale finalizate prin hotărâre definitivă cu referire la subvenţiile aferente campaniei 2015 şi pentru care APIA să se fi constituit parte civilă.

 

J.N. : Câţi fermieri estimaţi că mai sunt care nu aplică pentru susţinere din partea APIA? Ce credeţi că-i opreşte: birocraţia, neîncrederea în autorităţi? Se poate vorbi de o tendinţă certă de modificare a mentalităţii, în sensul că fermierii aleg să se asocieze, să transforme agricultura de subzistenţăîn cea de producţie, de afacere?

A.P. : La nivelul APIA există doar o situaţie a fermierilor, persoane fizice sau juridice, care au depus cerere de plată. Una din marile probleme existente la noi în ?ară este fărâmi?area terenurilor agricole, ceea ce determină necesitatea ca fermierii să se asocieze pentru a putea beneficia de sprijinul acordat de APIA. De aceea, considerăm că una din cauzele pentru care fermierii nu depun cerere este condi?ia ca ace?tia să exploateze un teren agricol cu o suprafa?ă de cel puţin un hectar, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 hectare, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare. O altă posibilă cauză pot fi ?i condi?iile pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pe tot parcursul anului pentru a putea primi subven?iile, respectiv cerin?ele de ecocondi?ionalitate specifice – bunele condi?ii agricole ?i de mediu (GAEC) ?i cerin?ele legale în materie de gestionare (SMR). Preocuparea permanentă a Agen?iei o reprezintă distribuirea echitabilă ?i transparentă către beneficiari a fondurilor comunitare, iar acest lucru poate determina, în anumite situa?ii, o încărcare administrativă pentru solicitan?ii de fonduri europene.

 

Încă avem terenuri lăsate pârloagă

J.N. : Peste tot în ţară se pot vedea terenuri agricole abandonate, necultivate. Care e suprafaţa terenurilor în paragină şi unde se află cele mai multe astfel de situaţii? Se poate aprecia cu cât ar fi crescut potenţialul agriculturii dacă toate aceste terenuri ar fi cultivate, utilizate?

A.P. : În baza de date APIA sunt înregistrate numai suprafeţele de teren care au fost declarate de fermieri ca fiind necultivate. Astfel, în campania 2015, suprafaţa declarată necultivată este de 153.227,57 ha.

 

„Societatea care a primit cea mai mare subvenţie acordată în sectorul vegetal pentru 2015, respectiv suma de 49.288.483,14 lei este Agricost SA din judeţul Brăila. În sectorul zootehnic, cea mai mare subvenţie a fost în valoare de 681.900,98 lei şi a fost plătită către Lacto Agra SRL, din judeţul Alba”, Adrian Pintea, director general APIA

“Este necesară stabilirea unor proceduri de urmat, a unor condi?ii de admisibilitate ?ia unor documente justificative care trebuie urmate ?i respectate de toate păr?ile implicate în acest proces – beneficiari ?i APIA împreună cu alte institu?ii ale statului, deopotrivă – în vederea prevenirii fraudelor realizate cu fonduri europene ?i na?ionale”, Adrian Pintea, director general APIA

 

Adrian Pintea este şeful APIA din septembrie 2016. Până în luna iulie 2016, Pintea a fost director executiv al APIA Vâlcea, fiind apoi numit director general adjunct în conducerea centrală

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de