x close

Adrian Pintea: Peste 150.000 ha de terenuri agricole sunt oficial nelucrate

0
Autor: Cristian Anton 06 Dec 2016 - 18:31
Adrian Pintea: Peste 150.000 ha de terenuri agricole sunt oficial nelucrate


Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este una din cele mai importante instituţii publice care contribuie la finanţarea şi dezvoltarea acestei ramuri a economiei. Implicată, de-a lungul timpului, în numeroase controverse şi scandaluri, APIA continuă să aibă un rol definitoriu în agricultură şi a atras până acum sute de mii de fermieri, cărora le-a făcut plăţi de circa 7,4 miliarde de euro. Câteva lucruri despre activitatea agenţiei, cine beneficiază de banii europeni dirijaţi de APIA, care este situaţia fraudelor şi ce probleme serioase are agricultura, ne spune Adrian Pintea, directorul general APIA.

Jurnalul Naţional: Câţi fermieri beneficiază de subvenţii APIA? Care este valoarea totală a plăţilor făcute de APIA de la înfiinţare până în prezent? Care a fost cea mai mare subvenţie acordată, cui a revenit şi în ce constă afacerea acestuia?

Adrian Pintea: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură gestionează scheme de sprijin acordate fermierilor, finanţate din FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă, care asigură plă?i directe şi măsuri de pia?ă, FEADR – Fondul European pentru Agricultură ?i Dezvoltare Rurală, prin intermediul măsurilor delegate din cadrul PNDR 2014 – 2020 şi Bugetul Na?ional, cu ajutoare na?ionale tranzitorii, ajutoare de stat şi ajutoare de minimis. Plă?ile efectuate din FEGA pe baza rambursărilor primite de la Comisia Europeană pentru anii financiari 2007 – 2015 sunt în sumă de 7.389.564.193, 50 de euro. Totalul plă?ilor efectuate de către APIA din FEGA, pentru campania din 2015 a fost de 1,516 miliarde euro, ceea ce reprezintă 94,78% din plafonul alocat României, în valoare de 1,599 miliarde euro. Potrivit regulamentului UE, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plă?ilor directe ?i de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale. Suma totală autorizată la plată ca avans pentru campania 2016, până la aceasta dată, este de 647.321.165,07 euro, pentru 655.858 de fermieri. Facem precizarea că APIA este în proces de autorizare continuă ?i, în consecin?ă, atât sumele aferente campaniei 2015, cât ?i avansul campaniei 2016 sunt în cre?tere.

J.N. : La cât se ridică subvenţiile pentru 2016? Cum au fost stabilite?A.P. : Referitor la schemele de sprijin, precizăm faptul că în campania 2016, APIA derulează aceleaşi scheme ca şi în campania 2015. Plafoanele stabilite pentru campania 2016 sunt în valoare totală de 1.772.469.000 euro. Plafoanele alocate fiecărui stat membru pentru anul în curs au fost stabilite de Comisia Europeană pe 10 mai. Schemele obligatorii pe care statele membre trebuie să le implementeze sunt SPS/SAPS, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, cunoscută mai ales ca plata pentru înverzire ?i plata pentru tinerii fermieri. Celelalte scheme de plată – plata redistributivă, schema pentru micii fermieri ?i sprijinul cuplat voluntar sunt implementate de statele membre la alegerea acestora, pe baza nevoilor identificate de acestea. 

J.N. : Există fermieri care trebuie să returneze subvenţii plătite de APIA? Cum s-a ajuns în această situaţie, despre câţi beneficiari este vorba şi care sunt sumele pe care ar trebui să le înapoieze?

A.P. : În cazul în care se constată apariţia unor nereguli, erori administrative sau nerespectarea condiţiilor de eligibilitate, este necesară recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit beneficiarilor. În mod obişnuit, stingerea acestor creanţe se face prin conformare voluntară, adică prin plata directă, de către debitor, ca efect al propriei voinţe. În situaţia când debitorii nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acestea au devenit exigibile, începând de la acest moment, se naşte, din punct de vedere juridic, dreptul APIA de a efectua deducerea din plăţile viitoare la care are dreptul stabilit prin decizie de plată sau alte documente de plată prevăzute de legislaţie şi proceduri interne  sau  de a demara acţiunea de executare silită, în sensul transmiterii titlului executoriu către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate. În 2015, au fost 5.414 debitori, care aveau de returnat către APIA 5.239.107 lei, din care s-au recuperat până acum 1.283.466 lei.

J.N.: Care este nivelul fraudelor cu fonduri APIA, în procente raportat la plăţile făcute şi câte astfel de cazuri există? Este un domeniu în care se întâlnesc mai multe fraude faţă de alte celelalte?

 

A.P. : APIA poate furniza informaţii publice doar cu privire la activitatea instituţiei. Facem însă precizarea că la acest moment nu există dosare penale finalizate prin hotărâre definitivă cu referire la subvenţiile aferente campaniei 2015 şi pentru care APIA să se fi constituit parte civilă.

 

J.N. : Câţi fermieri estimaţi că mai sunt care nu aplică pentru susţinere din partea APIA? Ce credeţi că-i opreşte: birocraţia, neîncrederea în autorităţi? Se poate vorbi de o tendinţă certă de modificare a mentalităţii, în sensul că fermierii aleg să se asocieze, să transforme agricultura de subzistenţăîn cea de producţie, de afacere?

A.P. : La nivelul APIA există doar o situaţie a fermierilor, persoane fizice sau juridice, care au depus cerere de plată. Una din marile probleme existente la noi în ?ară este fărâmi?area terenurilor agricole, ceea ce determină necesitatea ca fermierii să se asocieze pentru a putea beneficia de sprijinul acordat de APIA. De aceea, considerăm că una din cauzele pentru care fermierii nu depun cerere este condi?ia ca ace?tia să exploateze un teren agricol cu o suprafa?ă de cel puţin un hectar, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 hectare, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare. O altă posibilă cauză pot fi ?i condi?iile pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pe tot parcursul anului pentru a putea primi subven?iile, respectiv cerin?ele de ecocondi?ionalitate specifice – bunele condi?ii agricole ?i de mediu (GAEC) ?i cerin?ele legale în materie de gestionare (SMR). Preocuparea permanentă a Agen?iei o reprezintă distribuirea echitabilă ?i transparentă către beneficiari a fondurilor comunitare, iar acest lucru poate determina, în anumite situa?ii, o încărcare administrativă pentru solicitan?ii de fonduri europene.

 

Încă avem terenuri lăsate pârloagă

J.N. : Peste tot în ţară se pot vedea terenuri agricole abandonate, necultivate. Care e suprafaţa terenurilor în paragină şi unde se află cele mai multe astfel de situaţii? Se poate aprecia cu cât ar fi crescut potenţialul agriculturii dacă toate aceste terenuri ar fi cultivate, utilizate?

A.P. : În baza de date APIA sunt înregistrate numai suprafeţele de teren care au fost declarate de fermieri ca fiind necultivate. Astfel, în campania 2015, suprafaţa declarată necultivată este de 153.227,57 ha.

 

„Societatea care a primit cea mai mare subvenţie acordată în sectorul vegetal pentru 2015, respectiv suma de 49.288.483,14 lei este Agricost SA din judeţul Brăila. În sectorul zootehnic, cea mai mare subvenţie a fost în valoare de 681.900,98 lei şi a fost plătită către Lacto Agra SRL, din judeţul Alba”, Adrian Pintea, director general APIA

“Este necesară stabilirea unor proceduri de urmat, a unor condi?ii de admisibilitate ?ia unor documente justificative care trebuie urmate ?i respectate de toate păr?ile implicate în acest proces – beneficiari ?i APIA împreună cu alte institu?ii ale statului, deopotrivă – în vederea prevenirii fraudelor realizate cu fonduri europene ?i na?ionale”, Adrian Pintea, director general APIA

 

Adrian Pintea este şeful APIA din septembrie 2016. Până în luna iulie 2016, Pintea a fost director executiv al APIA Vâlcea, fiind apoi numit director general adjunct în conducerea centrală

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării
Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind...

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii
“Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolvenței”, precizează judecătorul sindic Mariana Nuți Dobrin, de la Secția Civilă a Tribunalului...

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”
Nu am fructificat aproape deloc – dincolo de anumite avantaje economice – faptul de a fi membru UE și NATO în această regiune. România a ajuns într-o criză internă fără precedent din...

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”
Când atât de importantul sistem renal nu-şi mai îndeplineşte rolurile complexe, se deteriorează analizele, cresc otrăvurile din organism - ureea, creatinina, acidul uric - e o stare de uremie şi e...

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”
Partidele sau grupările politice care există în România au un grad insuficient și provincial de cultură politică şi sunt departe de gradul de profesionalizare din Occident. Practic, România nu...

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi
Galerie Foto Șeful “unității de elită” a DNA din Ploiești, procurorul Lucian Onea, implicat, zilele acestea, în cel mai scandalos episod legat de falsificarea unor probe dintr-un dosar penal, a fost numit...

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”
Serviciile secrete s-au infiltrat în toate instituţiile statului, cu precădere în Justiţie, prin „proiectul” de țară al fostului președinte Băsescu, schițat în prima reuniune a CSAT...

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social
Galerie Foto Un primar din Argeș a decis să dea ajutoare sociale în comună doar celor care au cu adevărat nevoie de ele. A pornit o adevărată cruciadă împotriva alegătorilor care se prefac neajutorați doar ca...

Ioan Aurel Pop: A scăzut calitatea oamenilor politici

Ioan Aurel Pop: A scăzut calitatea oamenilor politici
Clasa politică nu este responsabilă, nu este pregătită, nu se exprimă corect, disprețuiește educația etc. Publicul vede o lipsă de strategie, de proiect de țară care să fie urmat. O spune Ioan Aurel Pop,...

Moldovenii deștepți din IT: o firmă abonată la Transgaz, alta la DNA

Moldovenii deștepți din IT: o firmă abonată la Transgaz, alta la DNA
Galerie Foto O companie care face parte din grupul de firme Elsaco, patronat de magnatul botoșănean Valeriu Iftimie, se ocupă, anul acesta, de mentenanța sistemelor informatice ale Societăţii Naționale de Transport a Gazelor...
Serviciul de email marketing furnizat de