Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza elenă acaparează acum atenţia analiştilor şi a economiştilor, dar în urmă cu doi ani toate privirile erau asupra Ciprului, care ajunsese într-o situaţie limită. Salvarea a venit tot din partea FMI, a Uniunii Europene şi a Băncii Centrale Europene, dar Ciprul a fost, la acel moment, un cobai pentru Troică, spune noul ambasador cipriot în România, Dimitris Hatziargyrou, într-un interviu pentru Jurnalul.ro.
Privind acum la ce se întâmplă în Grecia, ne amintim că acum doi ani Cipru trecea printr-o situaţie extrem de delicată. Cum credeţi că va depăşi Atena actuala criză?
Sunt situatii diferite, problemele ce au provocat criza sunt de naturi diferite. Grecia e o ţară mai mare, cu o economie mai mare şi probleme mai mari. În Cipru, problema a fost mai mică şi centrată în jurul politicilor iresponsabile ale băncilor. Noi am plătit preţul şi am reacţionat rapid. Am taxate depozitele, am recapitalizat băncile, am instituit controale şi norme de la Banca Centrală, am gestionat problema! Grecia are probleme mai mari, dar va depăşi situaţia. UE şi FMI vor să vadă Grecia rămânând în zona Euro. Îi cer însă măsuri pentru încurajarea creşterii economice, dar şi reforme pe care cred că Guvernul elen le va face, pentru că e decis să meargă mai departe.
Noi sperăm sincer că Grecia va ieși din situaţia aceasta. Aşa cum şi noi încercăm să o facem. Iar dacă mă întrebaţi de ieşirea Greciei din Zona Euro, de acel Grexit, s-a vorbit despre el mult şi fără rost. Grecia va rămâne în UE pentru că este în interesul tuturor: al UE, al poporului grec, al Guvernului elen, al guvernelor europene.
Dacă Grecia are probleme, Cipru va fi afectat, dar nu la modul la care a fost afectat în perioada de criză. De exemplu, după 2013, băncile cipriote care au avut subsidiare în Grecia au fost nevoite să le vândă. Băncile cipriote nu operează acum în Grecia, deci nu vor fi afectate. În schimb, avem schimburi comerciale, trafic aerian, afaceri, turism, relaţii foarte bune. Deci am fi afectaţi, dar la modul marginal, nu va exista un efect major, structural asupra economiei noastre. Cred însă că lucrurile vor merge bine.
Care este acum situaţia băncilor cipriote?
Bancile sunt complet capitalizate. Criza din Cipru a început de la banci. Ele au avut politici iresponsabile de extindere, cum am mai spus, şi asta a provocat mari probleme. Acum băncile sunt recapitalizate, au trecut testul de stress. Creditele neperformante rămân o problemă pe care încercăm să o combatem într-un mod acceptabil din punct de vedere social. Încercăm să evităm exemplele altor ţări care au trecut prin program cu pierderi massive de locuinţe ale populaţiei. Parlamentul nostru a votat legi care garantează reşedintele primare. Da, ieşim din criză şi mă aătept ca la anul şi în anul următor să avem creştere şi mai mare şi să atragem investiţii. Nu vreau să par cinic, dar afacerile merg mereu, există oportunităţi chiar şi pe timp de criză. Criza din Cipru din 2013 ne-a afectat economia, dar am implememtat programul, am avut evaluări din partea Troicii şi se pare că ne mişcăm în direcția bună. În prima parte a acestui an înregistrat o creştere de 1,6%, după o perioada de 13 trimestre consecutive fără creştere. E un semn că ieşim din criză. Nu înseamnă că totul e roz, somajul e inca mare, 16%, dar indicatorii macroeconomici sunt în direcţia bună. Începe creşterea, cred că se va accelera. În privinţa investiţiilor, suntem al şaselea cel mai mare investitor în România. Companiile cipriote continuă să investească în România şi, de regulă, când e o criză într-o ţară, capitalul încearcă să se mişte în altă parte. Nu am cifre despre efectul crizei din 2013 asupra investiţiilor în România, dar circuitul e constant şi a ajuns la locul 6.
Momentul în care autorităţile cipriote au taxat cu 40% depozitele mai mari de 100.000 de euro trecut drept unul de cotitură. Vorbim despre bani ai unor străini, în speţă bani ruseşti, care au ajuns în alte conturi decât în cele ale statului de origine. Privind în urmă, cum vedeţi acea măsură?
Nu e ceva ce puteam evita. Am fost forţaţi să o facem. Dacă nu o făceam, Cipru intra în faliment. Vorbim despre momentul martie 2013. La acel moment, Consiliul European şi creditorii au cerut această reducere pentru că trebuia gestionat golul lăsat de bănci din cauza politicilor iresponsabile. A trebuit să o facem, s-a facut, rezultatul a fost recapitalizarea bancilor şi că am reuşit să obţinem banii de la creditori (n.r. - 10 miliarde de euro). Dacă a fost corect? Nu! A devenit Cipru un fel de cobai, materie primă pentru un experiment mai amplu sau pentru a le transmite un mesaj puternic, un avertisment membrilor Zonei Euro? Da! Eram prea mici şi, dacă ne uităm ce la s-a întâmplat după, reiese că Banca Centrală Europeană a instituit reguli şi că în viitor, dacă o astfel de situaţie se repetă, lumea va şti la ce să se aştepte.Te uiţi la ce a fost în Cipru şi ştii. Da, s-a facut un experiment pe noi, am plătit un preţ greu, dar poate că asta a facut Zona Euro şi BCE să instituie politici care poate vor face ca situaţia să nu se repete. Au transmis un mesaj puternic: urmezi regulile sau suporţi consecinţele. Spun asta ca european căruia îi pasă de zona euro şi de cum functionează UE.
A diminuat această măsură încrederea în băncile cipriote?
A fost o mare temere şi exista acest pericol – că după impactul crizei, capitalul va pleca din Cipru. Nu s-a întâmplat asta pentru că am institutit controale de capital care s-au ridicat gradual, adică exact ce face şi Grecia acum. Asta ne-a dat o plasă de siguranţă până când economia şi-a revenit. Intersant e că marii investitori nu au fugit, şi mă refer aici la ruşi, de exemplu. Nu au fugit pentru că Cipru continuă să fie un centru financiar cu servicii atractive. Nivelul depozitelor în Cipru s-a menţinut, nu a disparut. Iar din toată povestea au avut de suferit nu doar investitori, ci şi persoane, fonduri şi organizaţii din Cipru. Fonduri de pensii au fost impozitate, de exemplu, cu 40 de procente. Deci nu doar străinii au fost victime.
Se aud însă tot mai multe voci care invocă existenţa unui deficit de democraţie în Uniunea Europeană.
E adevarat că noi, Europa, suntem în faţa unei importante provocări faţă de cetăţeni. Ei reacţionează. Să nu uităm că suntem într-o perioadă de criză prelungită, a început în 2008, azi e 2015 şi reverberaţiile acelei crize continuă. În astfel de situaţii de scădere economică, impactul e asupra felului în care populaţiile îşi văd guvernarea, fie ea locală, națională sau supranaţională, cum e UE. Apar critici la adresa ţărilor mari, nordice, mici, sudice, de stânga, de dreapta...E o situaţie firească. Întrebarea
e cum pot liderii europeni, ca lideri ai continentului, să domolească temerile şi să instituie poltici prin care să ne mişcăm spre o integrare mai bună. Sunt eforturi ca să ne mişcăm în direcţia bună, nu individual, ci ca întreg, altfel nu o să mai avem o Uniune. Dacă ne uitam la dezvoltarea a ce e azi UE trebuie să observăm că privim un fel de grafic matematic. Există perioade de creştere, perioade stabile, apoi, când şi când, apar fluctuaţii, apar crize. Apoi urmează o creştere nouă Şi iar fluctuaţie. Suntem într-o fluctuaţie mare, dar să nu ne grăbim să criticăm toată ideea europeană care, în final, ar fi Statele Unite ale Europei. Uneori unele state duc politici proprii, cu care putem fi de acord sau nu. Ne putem concentra asupra copacilor şi să nu vedem pădurea. Eu prefer să fiu atent la pădure. De aceea iubesc şi pădurile din România.
Noi, ciprioţii, facem parte din una dintre ţările foarte proeuropene. Vrem ca UE să se integreze mai mult, în ciuda actualelor probleme generate de criză. Credem că drumul UE este înainte, prin politici orientate spre cetăţeni. UE poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei întregii populaţii.
În publicaţia The Guardian a apărut o analiză optimistă privind premisele actuale pentru un acord privind problema cipriotă. Cum evaluaţi discuţiile din acest moment?
Suntem încurajaţi, avem în Cipru acum doi lideri care-s dedicaţi rezolvarii problemei, Nicos Anastasiades şi Mustafa Akıncı. Nu exista nimic care sa ne desparta, suntem ciprioti si ne iubim ţara la fel. Deci avansăm. Dacă ţinem cont de experienţele din trecut, negociem cu partenerii ciprioţi, dar privirile sunt la Ankara, pentru că acolo se află soluţia. Dacă Ankara vrea să încurajeze altfel decât verbal, cum o şi face deja, va fi o soluţie pentru Cipru. Câteva probleme mai există. De exemplu, insistenţa ciprioţilor turci pentru garanţii unilaterale. Asta va face sau va desface totul. De exemplu, până recent, insistau să menţină prezenţa militarpă turcă. Să menţină sistemul de garanţii care înseamnă intervenţie unilaterală în afacerile Ciprului, dacă apar probleme. Aceste două teme nu îşi au locul într-un Cipru unit şi european. Iar Turcia trebuie să înţeleagă faptul că, dacă nu rezolvă problema cipriotă, nu va putea deveni vreodată stat membru al UE. Din când în când, oficialii lor spun că nu le pasă, dar le pasă şi ştim asta. E Cipru atât de important pentru siguranţa Turciei? Nu cred. Ar putea Cipru vreodată să devină pericol militar pentru Turcia? Nu cred. Suntem pe propriile picioare și trebuie să îi ajutăm pe turcii ciprioţi să intre alături de noi în UE, unde le sunt garantate toate drepturile. Şi ei sunt ciprioţi şi ar trebui să îi ajutăm să ni se alăture în UE, unde avem un sistem bun ce garanteaza libertăţi civile şi politice pentru toată lumea. Apreciem poziția României privind problema cipriotă, e o poziţie corectă şi ca partener european, speram că şi ocmunitatea internaţională va susţine înţelegerea dintre cei doi lideri şi că, în final, ne vom unifica ţara.
Ştim că în Cipru există o comunitate românească destul de consistentă, de câteva zeci de mii de persoane. Cum aţi descrie profilul acestei comunităţi?
Aveţi lucrători foarte buni, sunt la nivel ridicat în constructii, în sectorul hotelier, în cel al serviciilor, în agricultură. De asemenea, există un grup de românce măritate cu ciprioţi. Să nu uităm nici că aici, în România sunt studenţi ciprioţi însuraţi cu românce. Unii rămân aici, alții se întorc cu familiile în Cipru.
