Pentru unii, refuzul extinderii Spațiului Schengen a fost o măsură necesară pentru a proteja Austria, pentru alții a fost o manevră politică pentru a obține puncte înainte de alegerile naționale și de stat: În orice caz, blocarea aderării la Schengen a României și Bulgariei nu a adus Austriei prieteni pe plan internațional.
Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, adică prieteni de partid ai ÖVP, și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția Austriei în această privință.
Acum, se pare că lucrurile au fost finalizate la Bruxelles și Viena: Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea pentru cele două state membre ale UE, România și Bulgaria. În cadrul unei reuniuni care va avea loc la Budapesta la 22 noiembrie, la care a fost invitată Ungaria, care deține în prezent președinția UE, ministrul austriac de interne Gerhard Karner se va întâlni cu omologii săi din România și Bulgaria. În cadrul acestei reuniuni urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria mai trebuie să le îndeplinească pentru a deveni în sfârșit membre Schengen. Acest lucru este așteptat să se întâmple în primăvara anului 2025, scrie Kurier. Cel puțin aceasta este opinia reprezentanților de vârf ai guvernului român.
Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: Mai presus de toate, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și returnarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria. Ele sunt în mod clar pe „calea cea bună”. De asemenea, eurodeputații români au declarat că cele două țări au ajuns în sfârșit în ultima linie dreaptă pe drumul către aderare.
A existat, de asemenea, un sprijin clar pentru aderare din partea comisarului european pentru migrație desemnat de Austria, Magnus Brunner. Fostul ministru de finanțe a fost interpelat în Parlamentul European săptămâna trecută. Brunner a declarat că a militat întotdeauna pentru aderarea celor două țări „și voi continua să fac acest lucru”. Brunner a vorbit despre „progresele extreme” pe care cele două țări le-au făcut în ceea ce privește securizarea frontierelor lor. În orice caz, el s-a declarat convins că acestea vor fi finalizate cât mai curând posibil.
Pentru România, decizia de la Budapesta ar veni exact la timp pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, care ar putea da un impuls candidaților pro-europeni. De asemenea, pentru Magnus Brunner, un „da” pentru aderare ar fi un semnal de conciliere în momentul preluării funcției de comisar pentru migrație. Obstacolele deja recunoscute în această funcție sunt oricum destul de mari.
(sursa: Mediafax)