x close

Cum vor arăta mall-urile viitorului

0
Autor: Daniela Ivan 13 Feb 2017 - 19:20
Cum vor arăta mall-urile viitorului


Capitala are în prezent 15 centre comerciale, 11 parcuri de retail şi şase galerii comerciale care găzduiesc aproximativ 2.700 de magazine.

Vorbim de 650 de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne la 1.000 de locuitori. În plus, în ţară mai există 2,3 milioane de mp de spaţii de retail modern, din care aproape jumătate sunt în Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova și Brașov.

Totuşi, cu doar 104 mp de retail modern la 1.000 de locuitori, fără a lua în calcul Bucureştiul, România este încă în urma celor mai importante ţări din regiune.

Care sunt localităţile unde se mai pot construi centre comerciale? Mai e loc de un mall dominant în Bucureşti? Cum va arăta acesta? Sunt subiecte despre care am discutat cu Tatian Diaconu, directorul general al Immochan, divizia imobiliară a grupului francez Auchan.

 

Jurnalul Naţional: Ce tipuri de proiecte de retail credeţi că vor merge cel mai bine în 2017-2018?

Tatian Diaconu: Credem în două formate care se bazează pe obiceiurile de consum actuale ale românilor. Oamenii vor să câştige timp, şi, atunci, proiectele care se vor dezvolta vor fi aproape de locuinţe şi vor corespunde unei comunităţi orientate în jurul cartierului. Totodată, credem că vor merge bine şi aşa numitele proiecte regionale, care prin diversitate, prin dimensiune, pot să atragă oamenii de la distanţe mari.

J. N:Mai e loc de malluri sau de centre comerciale mamut în Capitală?

T.D: Eu nu-mi doresc să mai facem malluri şi fără să sune preorativ îmi doresc să facem proiecte mixte care să fie mari prin dimensiunea dezvoltării, dar care să fie utile prin diversitatea răspunsurilor pe care le aduc. Un mall singur fără să aibă activităţi conexe orientate către zona socială, către zona de entertainment, către zona de office, către zona rezidenţială, către zona de administraţie publică  care să vină în aceste centre de viaţă nu cred că ar trebui să se mai facă astăzi în Bucureşti.

J. N:De ce?

T.D: Pentru că nu mai este loc doar pentru shopping. Nevoia de shopping astăzi se poate acoperi atât în zona de online care se dezvoltă cu viteză, cât şi în centrele comerciale care există. Este loc de centre complexe, de viaţă, care să includă şi shopping.

J. N: Când estimaţi că vom avea un astfel de centru de viaţă ân Bucureşti?

T.D: L-aş face mâine. Dar, ca să dau un termen, cred că s-ar putea finaliza între cinci şi şapte ani. Atât ar dura construcţia dacă am fi în măsură să derulăm conceptul în 6-12 luni. Capacitatea de a crea proiecte orientate către viitor va face diferenţa. Dacă ne mulţumim să construim doar shopping atunci s-ar putea să avem răspunsuri din ce în ce mai diluate.

J. N: Compania Immochan are în plan să înceapă construcţia unor noi centre comerciale? Unde ?

T.D: Avem în plan investiții în dezvoltarea a trei proiecte de centre comerciale în România, cel mai probabil în Bucureșt, Sibiul și Craiova. Avem identificate terenurile pentru cele trei proiecte, se lucrează pe ele, dar nu sunt încă în proprietate. Există o modalitate legală prin care poți bloca terenurile o perioadă de timp, ca să le analizezi. În cinci ani, sper ca proiectele să existe.

Citatat 1

“Suprafeţe foarte mari de teren, în locuri foarte bune, nu prea mai există în Bucureşti. Nu-ţi mai poţi propune să faci proiecte de mare anvergură, cel puţin pe orizontală. Trebuie să lucrăm vertical, cu o utilizare mixtă a spaţiului. În viitor îmi imaginez locuri de viaţă, ale comunităţii, în care comerţul să fie împreună cu o clinică medicală şi cu o zonă rezidenţială. Lucrurile astea nu le inventăm noi peste noapte, ele au început să vadă lumina zilei în alte părţi”

J. N:  Cam în cât timp se recuperează banii într-un mall mare, dominant?

T.D: Într-o logică de piaţă românească care ţine cont de puterea de cumpărare, de capacitatea de a plăti un anumit nivel de chirie, cam în zece ani. Dar se poate şi în opt ani dacă vorbim de un mall de mare succes şi în 12 ani dacă lucrurile stau mai puţin bine.

- J. N:  Care sunt cei mai doriţi chiriaşi într-un centru comercial? Care sunt zonele care aduc cel mai mare profit dezvoltatorului, un Top 3 al celor mai profitabili chiriaşi?

T.D: Este foarte complicat să vă dau un răspuns. Acesta depinde de suprafaţa pe care o ocupă şi de tipul de activitate. Dacă vorbim de o suprafaşă de 40 de metri pătraţi este foarte posibil să avem chirii azi, în Bucureşti, de 80-90 de mp şi dacă vorbim de suprafeţe de 10.000 de mp vorbim de 6-7 euro pe mp.

J. N:  Zone de entertainment şi de food este din ce în ce mai amplă în noile maluri care s-au deschis, cât de rentabilă este pentru un dezvoltator de centru comercial?

T.D: Nu sunt rentabile pentru dezvoltatori pentru că necesită volume de investiţii foarte mari datorită complexităţii tehnice, iar chiriile care se plătesc sunt în zona a 4-5 euro/mp şi atunci calculul de rentabilitate nu este unul bun. Dar ele sunt astăzi unul dintre motoarele care fac ca un centru comercial să funcţioneze mai bine în raport cu altul. Oamenii vor locuri unde să poată socializa, să se poată reuni. De regulă zonele de entertainment dintr-un centru comercial nu aduc profitabilitate sau aceasta este atât de scăzută încât rar permite funcţionarea de sine stătătoare. Deci succesul stă în acest fin echilibru între evoluţia nevoilor publicului şi găsirea unui model economic. Lucrurile sunt foarte complicate. Eu cred că zona de entertainment poate merge până la maxim 40-50% din suprafaţa închiriată a unui mall. Eu cred că va fi foarte complicat să trecem de 50% pentru că cineva trebuie să mai şi plătească.

J. N:  Dar zona de cinematografe?

T.D: Chiriile pe care le plătesc astăzi cinematografele sunt în jur de 4-5 euro-mp-lună. Asta înseamnă că un dezvoltator de mall îşi recuperează investiţia din zona de cinematograf cam în 30 de ani, ori în 30 de ani totul este demodat. Şi atunci rentabilitatea pe astfel de zone de entertainment este ceva foarte complicat, însă suntem perfect conştienţi că aceasta este tendinţa oamenilor şi trebuie să găsim o cheie. Diferenţa dintre un centru de succes şi altul este tocmai găsirea formulei magice

J. N:  Dar în provincie cum stau lucrurile. Cum vor arăta mallurile în oraşele mai mici?

T.D: Nu cred că există o diferenţă nici de aspiraţii, nici de nevoi între Bucureşti şi oraşele şi satele României. Dar cred că este o diferenţă de venituri pe care trebuie să o gândim şi asta înseamnă că modelul pe care trebuie să-l creem pentru Bucureşti trebuie să-l modelăm şi pentru provincie astfel încât el să devină fezabil. Asta poate însemna uneori reducere la scară, alte ori inovaţie, dar cred că aici merg foarte bine proiectele regionale. Într-un oraş de provincie, regional înseamnă ca omul să-şi dorească să ia maşina şi să parcurgă o oră ca să ajungă la un anumit centru comercial. Asta înseamnă, după caz, 60 sau 80 de kilometri.

 

“ Nu mai credem în proiecte medii. Credem în proximitate, asta înseamnă un magazin în cartier care să deservească un arial limitat, să spunem 10 minute de jur-împrejur pe jos. Sau în proiecte mari care să fie în măsură să atragă clientul prin arhitectură, aţa numitele proiecte regionale”

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

În partajul soților Ghiță au intrat DNA și ANAF. Miza: 137,3 milioane euro

În partajul soților Ghiță au intrat DNA și ANAF. Miza: 137,3 milioane euro
Galerie Foto Sebastian Ghiță și soția sa, Mădălina, se judecă nu în unul, ci în trei dosare civile care au ca obiect partajul judiciar și lichidarea regimului matrimonial. Oficial nu există nicio...

Virgil Măgureanu și-a deschis fabrică de alcool. Partener, un condamnat pentru mită

Virgil Măgureanu și-a deschis fabrică de alcool. Partener, un condamnat pentru mită
Galerie Foto În timp ce fostul prieten politic al lui Victor Ponta, Bogdan Diaconu, îl acuză pe ex-premierul României că este omul lui Virgil Măgureanu, de la care s-ar fi inspirat denumirea formaţiunii...

Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță

Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță
Galerie Foto Suspendat din magistratură la începutul acestui an, omul de bază al Laurei Codruța Kovesi, de la “unitatea de elită a DNA” din Ploiești, a primit o grea lovitură la Înalta Curte de...

Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final

Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final
Galerie Foto Armatorul sirian Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului de marfă Iman T, la bordul căruia autoritățile române presupun că a părăsit țara Omar Hayssam, în anul 2006, rămâne să execute cei...

Dr. Paul Stoicescu: În astmul alergic, tusea nu este însoţită de febră

Dr. Paul Stoicescu: În astmul alergic, tusea nu este însoţită de febră
Tusea este drumul de a elimina surplusul de secreţii din plămâni, dar şi impurităţile inhalate din aer prin acel curent puternic de aer. În pneumonie, sunt prezente fenomenele de tuse şi febră. Î...

Familia lui Florian Coldea, încă o firmă cu activitate în domeniul medical. Probleme cu Fiscul încă de la debut

Familia lui Florian Coldea, încă o firmă cu activitate în domeniul medical. Probleme cu Fiscul încă de la debut
Galerie Foto O nouă companie care a fost înfiinţată de familia lui Florian Coldea, la Cluj-Napoca, a înregistrat în primul an de activitate un profit de aproximativ 60.000 de euro. Societatea, care se ocupă cu...

Rețeaua lui Soros, introdusă direct în clădirea Guvernului României

Rețeaua lui Soros, introdusă direct în clădirea Guvernului României
Mai multe ONG-uri, finanțate direct sau indirect de controversatul miliar­dar George Soros, au fost selectate, în primăvara anului trecut, de către însuși prim-ministrul României de la acea...

Burlanele și jgheaburile de la Palatul Cotroceni, dezghețate iarna cu aparatură de 57.000 de euro

Burlanele și jgheaburile de la Palatul Cotroceni, dezghețate iarna cu aparatură de 57.000 de euro
O firmă din Târgu Mureș va monta, în următoarea perioadă, la Palatul Cotroceni instalații care să menţină temperatura burlanelor şi a jgheaburilor corpurilor de clădire în care funcționează...

Țara creditelor ucigașe

Țara creditelor ucigașe
Galerie Foto Sute de oameni se sinucid anual din pricina datoriilor către bănci sau instituții financiare nebancare. De multe ori aceștia ajung să nu mai vadă nicio ieșire din impas din cauza unor contracte cu clauze care...

Mâncărurile care „întârzie” în stomac

Mâncărurile care „întârzie” în stomac
Românii au căutat totdeauna bucuria unor mese sărbătoreşti, s-au ospătat cu rudele şi prietenii, au ciocnit căte un pahar sau mai multe, au stat în jurul mesei cu bucate ademenitoare ore lungi. Ce...

Compania de autostrăzi, contracte pe bandă rulantă cu un client al DNA

Compania de autostrăzi, contracte pe bandă rulantă cu un client al DNA
Galerie Foto Două firme controlate, direct sau prin interpuși, de către afaceristul piteștean Gheorghe Văsîi, trimis în judecată, în 2015, în dosarul privind cele 80 de autobuze din Pitești, în...

Culmea securităţii: SRI se dotează pe el însuși, contra cost, cu tehnică de investigare informatică

Culmea securităţii: SRI se dotează pe el însuși, contra cost, cu tehnică de investigare informatică
Galerie Foto Serviciul Român de Informații a cumpărat, de la firma… Serviciului Român de Informaţii aparatură specială pentru investigarea infracționalității informatice și pentru analiza probelor...

Există credite de care nici moartea nu te scapă

Există credite de care nici moartea nu te scapă
Galerie Foto Model de credit pe piaţa din România: iei 20.000 de euro, plăteşti timp de cinci ani câte 600 de euro pe lună, iar în ultima trebuie să aduci... tot 20.000 de euro. Ca şi cum ai lua-o de la...

Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, trimite sudori în Irlanda, căpșunari în Olanda și TIR-iști în Germania

Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, trimite sudori în Irlanda, căpșunari în Olanda și TIR-iști în Germania
Galerie Foto Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, omul care l-a salvat, în 2012, pe Traian Băsescu, de rezultatul referendumului de demitere al acestuia din scaunul de la Cotroceni, a intrat...

Băneasa Investments, pierderi de un milion de euro. Nici dividendele către acționari nu au putut fi plătite

Băneasa Investments, pierderi de un milion de euro. Nici dividendele către acționari nu au putut fi plătite
Galerie Foto Băneasa Investments SA a convocat o Adunare Generală a Asociaților pentru a certifica faptul că au existat pierderi serioase în activitatea derulată. Mai exact, din pricina unei “găuri” de un...
Serviciul de email marketing furnizat de