x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri GENII DE EXPORT. “Departe” se ajunge când ai o idee valoroasa în cap, eşti ambiţios şi decis să iţi împlineşti visurile

GENII DE EXPORT. “Departe” se ajunge când ai o idee valoroasa în cap, eşti ambiţios şi decis să iţi împlineşti visurile

de Sebastian S. Eduard    |    16 Dec 2013   •   21:49
GENII DE EXPORT. “Departe” se ajunge când ai o idee valoroasa în cap, eşti ambiţios şi decis să iţi împlineşti visurile

Cătălina Oana Curceanu lucrează de circa 20 de ani la Laboratori Nazionali di Frascati dell’INFN. Conduce un grup de cercetatori care efectueaza experimente la diverse acceleratoare din lume si la laboratorul subteran de la Gran Sasso. Colaborează cu platforma online UPC Smart Nation. Pentru unii români succesul se măsoară altfel. Să închidem puţin televizorul şi să vedem cum gândeşte o astfel de persoană

■ Jurnalul Naţional: Faptul că te-ai născut în România poate fi privit ca un handicap sau ca o oportunitate?
■ Cătălina Oana Curceanu:
Ca o oportunitate. Am frecventat şcoli foarte bune. Liceul l-am facut la Măgurele, la Liceul de Matematica şi Fizica nr. 4 (un liceu prestigios, la care veneau elevi din toată ţara), după care am studiat la Facultatea de Fizică de la Magurele (Bucureşti), o facultate care mi-a deschis, prin pregătirea pe care mi-a asigurat-o, porţile cercetării la nivel înalt în domeniul fizicii fundamentale.
O oportunitate a fost şi faptul că în România anilor ’80 nu exista practic televiziunea (nu aveai la ce sa te uiţi), ceea ce m-a împins şi mai mult spre cultivarea pasiunilor şi spre studiu.
Desigur, existau şi multe probleme: nu uit cât se chinuiau părinţii mei să ne menţină la studii pe mine şi pe surorile mele; nu uit anii 1984-1989, ani în care am suferit cu toţii foamea, anii în care magazinele alimentare erau goale şi în care se reintrodusese cartela de alimente – o aberaţie!; ani în care cuvintele fără sens ale “iubiţilor conducători” nu mai aveau nicio acoperire în practică. Ani în care dificultatea de a colabora cu cercetatori din întreaga lumea, absolut necesară, era un handicap serios.
Din fericire pentru mine chiar în momentul în care am absolvit cursul de specializare în fizica particulelor elementare şi fizică nucleară, în anul 1989, situaţia în România s-a schimbat.
Am avut norocul să îmbin oportunităţile pe care educaţia din România mi le-a oferit cu posibilitatea de a efectua cercetare de vârf îin diverse laboratoare din lume.

■ Te consieri un patriot? Ce reprezintă pentru tine, acum, România?
■ Romania este ţara în care am înfipte adânc rădăcinile; fără România întreaga mea fiinţă nu are rost. Nu mă refer doar la trecut, ci şi la prezent. Eu sunt un patriot.
În toate activităţile mele România este prezentă: atât la nivel de cercetare (am promovat imaginea Romaniei prin exemplul personal şi am introdus cercetătorii români de la institutul IFIN-HH din Romania în toate experimentele la care particip sau pe care le conduc şi în programe finanţate de Comunitatea Europeana), precum şi la nivel educaţional (am promovat multe activităţi ştiinţifice în care sunt prezenţi şi elevi din şcolile din România) şi de divulgare ştiinţifică (colaborez cu multe ziare şi web-siteuri din România).
Patriotismul meu nu se măsoara prin vorbe, ci prin fapte concrete şi face parte din fiinţa mea, din modul meu de a fi. Va dura cât va dura viaţa mea – de acest lucru sunt convinsă.

■ Lucrezi de 20 de ani la Laboratori Nazionali di Frascati dell'INFN. Un calcul sumar îmi arată că ai plecat din ţară relativ repede. Crezi că dacă nu exista Revoluţia erai acum la...Magurele?
■ Greu de imaginat unde aş fi fost fără Revoluţia din 1989. Poate într-adevar la Măgurele, cercetarea fiind unul dintre domenille în care România nu a fost niciodată cu adevărat “codaşă”. Sau, cine ştie, poate într-o altă ţară sau într-un alt institut de cercetare. Singurul lucru pe care îl ştiu este că aş fi lucrat în cercetare, încercând să desluşesc “misterele Universului”. Am colegi de Universitate care au rămas în România şi la ora actuală sunt cercetători apreciaţi; am mulţi alţi colegi care sunt cercetători apreciaţi în străinătate. Comunitatea cercetătorilor este o comunitate omogenă, mondială; un grup ai cărui membri sunt ca fraţii – indiferent de ţara din care provin. Desigur, barierele din Romania anilor ’80 ar fi reprezentat o problemă. Din fericire acele bariere s-au spulberat, din păcate acum există alte probleme.

■ Ai scris o carte de popularizare a ştiinţei, care va aparea în curând pe piaţă. Ai de gând să intreprinzi demersuri pentru a fi tradusa şi în limba româna? (şi eventual publicata aici)
■ Desigur! Am început aceste demersuri. Cu puţin succes până în prezent – se pare că editurile din Romania sunt mai interesate în horoscoape, miracole sau alte nebunii, decât în ştiinţa solida. Însă nu mă las!
Cartea am dedicat-o tatălui meu, însa am scris-o şi pentru nepoţii mei şi toţi copiii şi tinerii din România, care continuă să viseze şi să dorească să dezlege misterele Universului. Cum ar fi, spre exemplu, tinerii din programul Smart Nation(www.smartnation.ro), nişte tineri extrem de bine pregătiţi, ambiţioşi şi muncitori. Tineri care vor fi – sunt convinsă – extrem de importanţi, nu doar pentru viitorul Romaniei, ci şi al Europei.
Deci voi continua demersurile pentru a găsi o editură care să îmi publice cartea, fiind convinsă că aceasta ar fi bine primită de publicul din România.
E posibil ca printre cititorii acestui interviu să se numere chiar cineva care m-ar putea ajuta! (râde)

■ Lucrezi într-o meserie în care matematica este amestecată cu visarea. Te-a tentat vreodată să ajungi la stele? Literalmente...
■ Da, în cadrul fizicii experimentale matematica este amestecată cu visarea, dar şi cu un studiu concret, tangibil, al celor mai fascinante aspecte ale lumii care ne înconjoară şi al propriilor fiinţe(din ce suntem făcuţi?).
Stelele m-au atras de când eram un mic copil, am dorit să le cunosc “esenţa”, iar la ora actuală le studiez ….în laborator. Studiez procese nucleare care credem că au loc în stele. Deci până să ajung eu la stele, am încercat să le aduc pe acestea la mine. Cât despre o călătorie adevărată spre stele, desigur că m-ar tenta: aş dori să văd la faţa locului cum este acolo şi cum sunt planetele care le înconjoară.
Deocamdata, însă, mă mulţumesc cu “stelele din laborator”.

■ Lucrand cu ştiinţele exacte mai crezi în noroc?

■ Cred în noroc, văzut drept capacitatea de a profita de multele situaţii favorabile pe care viaţa ni le oferă. Mulţi dintre noi lăsăm să treacă pe lângă noi şanse unice, fără să facem nimic. Alţii profită de orice şansa le oferă viaţa! Cei din urma sunt asa-numiţii norocoşi. Cei dintâi se plâng mereu că nu au avut noroc în viaţă, orbi şi surzi la ceea ce viaţa le-a oferit.
Din acest punct de vedere cred că până la ora actuală am fost foarte norocoasă.

■ Ce-ţi place să faci atunci când te relaxezi?
■ Lucruri destul de normale: ies cu prietenii, fac sport şi, mai ales, citesc. Mai rar merg la cinema sau la vreun concert.
Nu am un televizor, nu ma interesează programele transmise de televiziune. Ascult însă diverse transmisiuni la radio. Şi îmi place să scriu articole pentru blogul meu din cadrul platformei www.smartnation.ro. Acestia sunt tinerii care vor construi viitorul, iar noi, mentorii lor, suntem langa ei, gata să îi ajutam şi să îi indrumăm; gata însă şi să învăţăm de la ei!

■ Ce le poti spune compatriotilor care vor sa ajunga "departe"?

■ Ca “departe” se ajunge atunci cand ai o idee valoroasa în cap, atunci când esti ambiţios şi decis să ajungi să iţi împlineşti visurile. Când greutăţile nu te doboară, ci te întăresc. Se ajunge departe atunci când esti o persoana serioasă, care nu cauta scurtături, muncind mult şi cu o mentalitate pozitivă.
Că studiul şi scoala sunt necesare! E greu să ajungi departe daca nu ştii nimic… Şi chiar dacă anumite persoane reuşesc, satisfacţia este mult mai mare atunci când ajungi la obiectivul visat prin propria muncă, o satisfacţie enormă! A ajunge “departe” nu înseamnă să ajungi la televizor, ci sa contribui la progresul societatii, aşa cum poti.
Din acest punct de vedere “departe” este un termen relativ: cineva poate ajunge cu adevărat “departe” rămânând la câţiva metri faţă de noi.

■ Ce urmează în cariera ta? Pentru tine România este un capitol închis?

■ Noi experimente, noi rezultate, noi studii.
Conduc la ora actuală o echipă de cercetatori care efectuează experimente în domeniul fizicii particulelor elementare la acceleratorul DAFNE de la Frascati (atomi exotici) şi la laboratorul subteran de la Gran Sasso (posibila invalidare a principiul de excluziune a lui Pauli) – aceste experimente vor dura câţiva ani.
Între timp pregătesc terenul pentru experimente în viitor; poate chiar în Romania – la noua infrastructura ELI-NP, care se construieşte la Măgurele.
România nu a fost niciodată un capitol închis pentru mine! Este şi va continua să fie o prezenţă activă în viaţa şi în activitatea mea viitoare.

■ Cum te vezi peste, sa zicem, zece ani?
Cum sunt şi acum, din punct de vedere al caracterului şi a dorinţei de a realiza lucruri! În Italia, România sau o alta ţară – nu ştiu! Vom trăi şi vom vedea.
Voi fi acolo unde mă va duce de fapt “norocul”, studiind fascinantele legi ale Universului.

Ce este Smart Nation!
UPC Smart Nation este o platformă online dedicată tuturor celor pasionaţi de tehnologie, pe care îşi propune să îi inspire şi să îi ţină conectaţi la tendinţele globale. Pe platforma www.smartnation.ro, vizitatorii au acces instant la invenţii şi descoperiri extraordinare, beneficiind totodată de recomandări şi sfaturi practice pentru a utiliza tehnologiile digitale.
De asemenea, platforma are ca scop creşterea apetitului tinerilor pentru ştiinţele exacte, oferindu-le acestora posibilitatea să intre în legătură şi să îi aibă ca mentori pe cei mai importanţi oameni de ştiinţă şi vizionari români. Nu în ultimul rând, UPC Smart Nation îi încurajează pe tineri să îşi înscrie ideile spectaculoase din domeniile viitorului – aplicaţii, gaming, digital media, robotică şi astronomie - în concursul Tech School, răsplătindu-i pe câştigători cu 25.000 de Euro.

×
Subiecte în articol: genii de export