Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în SUA, din 12-17 aprilie 1978 a avut, prin prisma rezultatelor în domeniul economic, un efect direct și rapid în deblocarea unor domenii cheie, de interes strategic pentru România. Aprecierea este făcută de Ioan Avram, fostul ministru al Industriei Constructoare de Mașini, timp de două decenii, 1965-1985, care a participat la discuțiile oficiale de la Casa Albă dintre cele două delegații conduse, la acea vreme, de preşedintele SUA, Jimmy Carter și cel al României, Nicolae Ceaușescu. Ministrul român a menționat, în mai multe declarații publice anterioare, inclusiv pentru Jurnalul, că în cursul discuțiilor s-a stabilit ca România să aibă un acces mai liber la tehnologii care erau protejate de autoritățile americane din motive de securitate.
Ioan Avram ne-a precizat, într-o discuție recentă, că a avut pregătit pentru tratativele cu partea americană un pachet de 200 de subiecte punctuale pentru cooperare tehnico-economică din industria constructoare de mașini, electronică, aeronautică, energetică, chimie, metalurgie. Multe dintre ele s-au materializat în timpul vizitei, altele au avut soluții favorabile în lunile care au urmat. Ministrul român amintește între altele accesul deschis spre licențe și tehnologii sensibile din domeniul energeticii nucleare, prelucrării cu randamente sporite a petrolului în rafinării și petrochimie, forajului marin, industriei de rulmenți.
Pe baza înțelegerilor din acea vizită s-au dezvoltat producțiile de televizoare color, rulmenți grei, turbine de 700 MW, fabricația de utilaj pentru centralele nucleare și rafinării, semiconductori, platforme de foraj offshore. Tehnologiile cu grad ridicat de protecție militară din aeronautică sau industria nucleară nu au fost oferite direct, dar s-au găsit soluții de acceptare a părții americane de a colabora cu aliații din Canada și Marea Britanie, care au permis programele cu CANDU pentru Cernavodă și Rolls-Royce pentru motoarele de avion.
Delegațiile oficiale au avut două runde de discuții, în 12 și 13 aprilie. În 13 aprilie dimineața, cei doi președinți au avut o convorbire de o oră în Biroul Oval. „Apoi, câteva zile am vizitat locuri inaccesibile pentru oficiali din țările comuniste – centrale nucleare în Chattanooga, industrie electronică în Dallas, iar la Houston am avut acces la NASA și pe platformele marine”, povesteşte fostul ministru.
Ipoteză nesusținută de documente
L-am întrebat pe Ioan Avram dacă s-a adus în discuțiile de la Casa Albă, ca posibilitate, listarea la Bursa din SUA a industriei românești.
Citește pe Antena3.ro
Lucrarea istoricului Larry Watts, a lansat subiectul în volumul „Ferește-mă, Doamne , de prieteni...” (Editura RAO, 2011), dar nu există nici un document oficial, public sau secret, care să confirme o asemenea propunere. Nici nota de convorbiri Carter-Ceaușescu, fără delegații, din 13 aprilie 1978, din Biroul Oval, nu menționează acest subiect. Nota „strict secret”, exemplar unic, a fost redactată de translatorul Sergiu Celac și este publicată în premieră în volumul 6 al lucrării „Trei decenii de relații româno – americane, 1955-1985” (Editura Fundației Titulescu).
Larry Watts susține „teza listării” ca fiind lansată „într-o întâlnire la care au participat numai președintele Carter, Zbigniew Brzezinski, Nicolae și Elena Ceaușescu și translatorul român Sergiu Celac”, unde „Carter s-a oferit să listeze la Bursă industria României, evaluată atunci la aproximativ 147 miliarde de dolari”.
Niciun document oficial la bază
Sursa lui Watt este însă indirectă, și nu are la bază un document oficial român sau american, ci o relatare a lui Ioan Talpeș, fost șef la administrația prezidențială după anul 2000 în mandatul lui Ion Iliescu, care susține că „Brzezinski l-a informat acest lucru”. Relatarea lui Brzezinski vine după 25 de ani de la eveniment, și nu figurează în declarații sau articole publicate în SUA. Watts adaugă apoi că Elena Ceaușescu a reacționat violent la propunere, clamând că americanii „vor să cumpere România pentru 147 miliarde de dolari”.
Apoi, fără nici o sursă citată, povestea, ca și când ar fi relatată de un martor ocular, continuă. „Ea și soțul ei au petrecut toată noaptea la Blair House, argumentând pro și contra, o dezbatere între soți și colideri, în care nu au îndrăznit să intervină nici unul dintre specialiștii calificați din delegația română” (Ferește-mă, Doamne, de prieteni, pag 706).
Ioan Avram crede că toată povestea „e o gogoriță”. „Nici un oficial american nu a făcut propunerea cu listarea la Bursă în cadrul discuțiilor la care am participat ca membru al delegației. În nici o discuție la care am participat după convorbirile oficiale, Nicolae Ceaușescu nu a pomenit să i se făcut o asemnea propunere, ca atare nici poveste „nopții agitate” nu e credibilă”, ne spune Ioan Avram. „Dacă s-ar fi făcut în mod real o asemenea propunere, eu, ca ministru al Industriei, cum am fost prezentat lui Carter, măcar aș fi auzit de ea. După două săptămâni de la vizita lui Ceaușescu în SUA, eu m-am întors la Washington pentru a continua discuțiile cu autoritățile americane și nici vorbă de subiectul listării”, a conchis Ioan Avram.
„A fost o deschidere totală din partea președintelui Carter și a administrației SUA la cererile noastre”, a subliniat Ioan Avram, ministru al Industriei Constructoare de Mașini în 1978
Ce (nu) spun documentele desecretizate
De altfel, documentele desecretizate și publicate recent nu menționează subiectul „listării la bursă” ca abordat în vizitele pe care le-au făcut la București în următoarele luni, până la finele anului 1978, Milton Rosenthal, președintele consiliului economic româno-american și apoi ministrul Finanțelor al SUA, Michael Blumenthal, trimis special al președintelui Jimmy Carter. Nici Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Vasile Pungan,Nicolae M. Nicolae, și ei membri ai delegației oficiale, la fel ca Ioan Avram, nu au menționat în vreo ocazie , după 1990, subiectul listării la Bursă al industriei României.
