Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 700.000 de români au restanţe la bănci şi aşteaptă de la autorităţi soluţii clare de restructurare a creditelor, nu legi neaplicabile, născute moarte încă de la promulgare. Dintre aceştia, 200.000 de persoane au credite cu ipotecă şi-şi pot pierde oricând casele pentru care au plătit deja la bancă mii sau chiar zeci de mii de euro.
Din multitudinea de proiecte existente, două legi au fost promulgate până acum, Electorata şi Legea falimentului personal, însă niciuna nu este funcţională. Sunt croite strâmb şi îi bagă pe restanţieri în situaţii mult mai grave decât sunt deja, spun specialiştii.
Mulţi oameni care şi-au cumpărat locuinţe în anii 2007-2008 nu mai pot să-şi achite ratele după ce le-au scăzut veniturile sau au rămas fără locurile de muncă. Riscă să-şi piardă apartamentul şi să ajungă pe drumuri. Nici măcar nu pot să-l vândă pentru că preţurile au scăzut cu 40-50% faţă de anul 2008, vârful pieţei imobiliare.
Cei care şi-au pus speranţa în Legea falimentului personal, promulgată la sfârşitul săptămânii trecute de către preşedintele Iohannis, e bine să nu-şi facă iluzii.
Cea mai mare problemă a acestui act normativ este că suspendarea executărilor silite şi îngheţarea datoriilor nu încep atunci când omul solicită demararea procedurii, ci doar după aprobarea planului de reeşalonare. Poate să dureze între 8 luni şi doi ani.
<< În Roma Antică, faliţii erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau. (…) Dar, în decursul anilor, s-a ajuns de la uciderea debitorului, până la acordarea unei a doua şanse >> - Mirela Iovu, vicepreşedintele CEC.
Mirela Iovu, vicepresedinte CEC Bank Romania
Persoana care-şi cere insolvenţa este asaltată de creditori pentru că aceştia sunt notificaţi de judecător. Astfel, devine paria societăţii, toate firmele la care are datorii o somează să şi le achite. De exemplu, dacă are restanţe la curentul electric, va fi obligată să le plătească dacă vrea să nu rămână fără lumină.
Şi banca sau firma recuperatoare va începe cu siguranţă procedura de executare silită. „Se creează o situaţie mult mai gravă decât înainte de existenţa acestei legi pentru că cine dorea să-şi suspende executarea silită putea să o facă pentru 5-6 ani, cu avocaţi buni”, a explicat Piperea.
În plus, persoana în cauză nu mai este stăpână pe banii şi bunurile sale. Din trei în trei luni trebuie să dea explicaţii pe ce a cheltuit banii unui administrator judiciar care poate să-i interzică să facă anumite cheltuieli, cum ar fi să plece în concediu, dar ar putea şi să decidă să-i vândă maşina, obiectele din casă mai valoroase de 5.000 de lei, cum ar fi, de exemplu, un televizor scump sau laptopul.
O altă problemă este că după ce se închide insolvenţa nu se produce descărcarea de datorii. Ștergerea datoriilor se face dacă într-un singur an ai acoperit jumătate din datorii sau măcar 40% în 3 ani sau dacă ai ajuns la 75% din cât stabilise instanţa că ai de plătit. Cine nu reuşeşte ajunge tot la executarea silită.
<< Nu vor apela la această lege decât cei care sunt naivi şi neatenţi cu soarta lor >> - Avocat Gheorghe Piperea
Datornicii în franci au fost uitaţi
Peste 63.000 de persoane au susţinut petiţia online pentru proiectul de lege privind conversia creditelor din valută în moneda naţională, care a fost depus la Parlament şi Guvernul României începând cu jumătatea lunii ianuarie. „Considerăm că este inacceptabil faptul că zeci de mii de cetăţeni sunt în prag de a-şi pierde casele ipotecate, iar legea privind conversia creditelor zace într-un sertar din birourile comisiilor Parlamentului de 5 luni”, susţin semnatarii petiției.
Electorata e prin sertare
Ordonanţa care prevede restructurarea creditelor şi acordarea unor deduceri fiscale, denumită de presă „Electorata”, este în vigoare, dar nu se poate aplica. A fost uitată de Guvern şi de Banca Naţională prin sertare, nimeni nu şi-a bătut capul să-i facă norme de aplicare. E drept că este opţională şi că nici n-a existat măcar un cetăţean care să solicite unei bănci să-şi restructureze creditul după această lege.
Dai casa şi scapi de toate restanțele
Când o persoană fizică nu mai poate plăti un credit la bancă, ar trebui să poată transfera bunul ipotecat în favoarea băncii, susţine deputatul PNL Daniel Zamfir, care a întocmit un proiect de lege în acest sens. Problema este că din cauza crizei, valoarea creditului ipotecat nu mai acoperă creditul, iar banca se îndreaptă şi spre alte bunuri ale persoanei respective. „Acest proiect introduce principiul echităţii. Cât timp banca şi-a trimis un evaluator agreat să evalueze creditul, banca şi-a acoperit riscul creditării, iar când apare criza contractului, riscul să fie împărţit, nu e normal să suporte doar clientul”, susţine Zamfir. Diferenţa dintre acest proiect şi legea insolvenţei este că debitorul nu poartă „stigmatul de insolvent” şi, după ce dă bunul imobil băncii pentru a-şi stinge creditul, poate să-şi cumpere o altă casă la dobânzile de acum, care sunt cu mult mai mici.
