x close

Cum s-a năruit sub ochii noștri cuibul de vulturi al lui Ștefan cel Mare

0
Autor: Alex Nedea 23 Feb 2016 - 00:17
Cum s-a năruit sub ochii noștri cuibul de vulturi al lui Ștefan cel Mare
Vezi galeria foto


La școală învățăm cu toții despre bătălia de la Podul Înalt. Puțini știu însă că victoria istorică a lui Ștefan cel Mare a fost urmată de victoria personală a unui personaj enigmatic care nu a încăput în cărțile de istorie, dar care este astăzi în hărți: Lupu Huștiu. După el avea să se numească un sat cu o istorie zbuciumată: Huștiu, care mai figurează și astăzi în evidențele statului român. Dar doar cu numele.

„Satul ăsta a fost ca un cuib de vulturi”, începe povestea scriitorul Ilarion Boca, care a copilărit la poalele dealului pe care era cocoțat Huștiul. „Era situat pe cel mai înalt deal din partea asta a județului Galați. De acolo aveai vizibilitate în toate direcțiile, era ca un turn de supraveghere. Din loc în loc aveam punct de aprindere a focurilor de pe vremea lui Ștefan. Eu le-am prins, erau niște movile pe vârful dealului. Bunica îmi spunea că de acolo se aprindeau focurile când năvăleau tătarii”.

Un deal, darul voievodului
Oamenii locului povestesc că Ștefan cel Mare, după bătălia de la Podul Înalt, și-a mânat oastea în urmărirea trupelor otomane care fugeau dezorganizate. Domnitorul voia să le împingă peste Dunăre, să le scoată din Moldova. Dar turcii nu s-au lăsat cu una cu două și în zona împădurită de lângă Tutova s-au regrupat pentru o ultimă rezistență. Atunci a apărut în peisaj Lupu Huștiu, un lider local dintr-un sat cocoțat pe cel mai înalt deal al zonei. Lupu și-a adunat compatrioții din împreju-rimi, a format o mică divizie de cavalerie și a sărit în ajutorul voievodului, cel mai probabil luându-i pe turci prin învăluire. După strivirea adversarului, Ștefan nu a putut să rămână impasibil la actul de voluntariat pe care l-a făcut Huștiu și a decis să-l înnobileze. L-a făcut căpitan de steaguri, un soi de general de armată, și i-a dat terenuri, inclusiv satul în care locuia. „Bătrânii din satul vecin erau un pic supărați pe hușteni că ziceau mereu că Ștefan le-ar fi dat pământ peste pământurile lor”. Cu binecuvântarea domnitorului, neamul huștenilor s-a tot mărit. Până acum câțiva ani, când satul avea să dispară subit. Urmașii căpitanului de steaguri erau oameni dârzi și muncitori. Ilarion Boca își amintește de perioada de glorie a localității: „Câmpurile oamenilor erau adevărate parcuri, așa erau de îngrijite și de ordo-nate. Greu făceai deosebirea dintre sat și câmp, așa de frumos era și în câmp. Erau copaci mari, vii mari, erau oameni care făceau câte 30 de tone de vin, vă dați seama ce era acolo”. Dar dincolo de averea materială a oame-nilor, strălucea în „cuibul de vulturi” bogăția spirituală a localnicilor. „Era atâta cumințenie în oameni! Astăzi, eu, când plec de acasă, sudez și crama, și hambarul, și pun și lacăte, de frica hoților. Dar pe atunci toate cramele erau deschise, nu se fura un litru de vin. Era convenție între oameni. Dacă trecea un cetățean pe acolo se ducea și scotea un căuș de vin și bea. Apoi bătea cepul la loc și pleca și când trecea prin sat, spunea: «Moș Costache, am trecut pe la crama matale și am băut un căuș de vin». «Bă, să fie de sufletul lu’ cutare!»”, își amintește Boca.

Răzbunarea comuniștilor
Viața tihnită a huștenilor avea să se sfârșească o dată cu venirea comuniștilor la putere. În 1959, colectivizarea a ajuns și în zona lor, dar urmașii lui Ștefan cel Mare, oameni dârzi și hotărâți din fire, s-au opus cu înverșunare să-și dea terenurile la stat. Aveau să stea de pază pe dealul lor, ca pe vremuri când pândeau tătarii, iar când vedeau în zare mașini îndreptându-se spre ei, știau că sunt de la partid și că îi caută să-i oblige să semneze. Așa că o luau la sănătoasa care încotro, lăsând comuniștii să găsească gospodăriile goale. Dar comuniștii nu aveau să-i ierte pentru acest sabotaj. Când a început electrificarea satelor din zonă, în toate gospodăriile din județ începuseră să se aprindă becuri unul câte unul. Numai la Huștiu nu venea nimeni cu nimic. Oamenii au crezut în naivitatea lor că e o chestiune de bani. Că ar fi prea scump să tragă stâlpi până pe deal. Așa că au pus mână de la mână și au strâns o sumă suficientă cât să plătească racordarea. Au anunțat și autoritățile, dar tot degeaba. Misterul avea să-l dezlege unul dintre localnicii din zonă, ajuns îndrumător cultural în armată la Tecuci: „Biroul meu era în aceeași clădire cu comitetul de partid al unității. Și odată mă întreabă cineva, un colonel, «Măi, tu știi de ce nu aveți asfalt pe acolo?» Și eu zic: «Păi nu sunt bani!». «Ei, nu are bani țara! Dar la Dealul Bujorului a avut bani să pună asfalt pe dealuri și la voi nu are, mă?». «Nu aș putea să îmi dau un răspuns». «Lasă că ți-l dau eu: voi ați fost în zona aia sate pedepsite pentru că v-ați opus colectivizării. Și măsura care s-a luat împotriva voastră a fost să vă lase fără lumină, fără rețea de drumuri. Ați fost oameni răi, măi!»” Așa că, lăsați fără beneficiile lumii moderne și condamnați să trăiască ca pe vremea lui Ștefan cel Mare, huștenii au început încet-încet să părăsească dealul lor - turn de pază. Numai era nimic de apărat. Ultimul care a stins lumina a fost un bătrân pe care îl chema, inevitabil, Huștiu. Alexandru Huștiu. „În 1976 l-au coborât copiii lui în sat, la Ciorăști. Rămăsese singur și se temeau feciorii că va veni cineva noaptea și îi va da una în cap”, povestește scriitorul Ilarion Boca. Oamenii nu mai erau cuminți, lumea se schimbase, iar universul lor se năruise. Astăzi, satul figurează în continuare în evidența comunei Priponești. Apare în registrul agricol, are și cod poștal. Dar la fața locului nu mai găsești decât terenurile agricole ale oamenilor. Satul este o fantomă cocoțată deasupra dealurilor Moldovei.

Era atâta cuminţenie în oameni! Astăzi, eu, când plec de acasă, sudez și crama, și hambarul, și pun și lacăte, de frica hoţilor. Dar pe atunci toate cramele erau deschise, nu se fura un litru de vin. Era convenţie între oameni. Ilarion Boca
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 6820


Mai multe titluri din categorie

Cum merg afacerile lui Adamescu din pușcărie: Lido se vinde, administratorii își măresc indemnizațiile

Cum merg afacerile lui Adamescu din pușcărie: Lido se vinde, administratorii își măresc indemnizațiile
Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Hoteliere Intercontinental România SA a respins majoritatea punctelor supuse dezbaterilor referitoare la anularea contractelor încheiate de această entitate și f...

Tolontan: Fiul lui Sorin Oprescu se află în spatele afacerilor de la spitalele Malaxa și Sf. Maria

Tolontan: Fiul lui Sorin Oprescu se află în spatele afacerilor de la spitalele Malaxa și Sf. Maria
Jurnaliștul de investigație Cătălin Tolontan continuă seria dezvăluirilor legate de fostul manager de la spitalul Malaxa din Capitală. Potrivit lui Tolontan, Mircea Oprescu, fiul fostului primar general al...

„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin

„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin
Galerie Foto Pentru evazionişti vinul are un „buchet” aparte: miroase a bani negri uşor de făcut. Pentru că este printre puținele băuturi alcoolice din țară care nu se supun accizării, un fluviu de vin...

Carpatica Asig – „eutanasie” cu acordul judecătorilor

Carpatica Asig – „eutanasie” cu acordul judecătorilor
Galerie Foto Eșec după eșec al procurorilor DNA în dosarul Carpatica Asig SA. După ce, în primăvară, Curtea de Apel București a decis achitarea fostului președinte al ASF, Dan Radu Rușanu, la începutul...

Şeila Abdulamit (PSD): „Tinerilor trebuie să li se ofere o șansă aici, în țara lor”

Şeila Abdulamit (PSD): „Tinerilor trebuie să li se ofere o șansă aici, în țara lor”
Acum un an, tânăra Şeila Abdulamit mânca tobă şi zacuscă alături de Liviu Dragnea într-o cameră de cămin din Regie. Acţiunea de imagine a şefului PSD a propulsat-o astăzi pe locul al 16-lea...

Guvernul tehnocrat plăteşte contactul virtual cu peste două milioane de români din diaspora

 Guvernul tehnocrat plăteşte contactul virtual cu peste două milioane de români din diaspora
Galerie Foto Guvernul Cioloș inovează și în domeniul achiziţiilor publice făcute în campanie electorală. Pentru prima oară, Ministerul Afacerilor Externe a angajat o firmă de publicitate care să disemineze...

Adrian Pintea: Peste 150.000 ha de terenuri agricole sunt oficial nelucrate

Adrian Pintea: Peste 150.000 ha de terenuri agricole sunt oficial nelucrate
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este una din cele mai importante instituţii publice care contribuie la finanţarea şi dezvoltarea acestei ramuri a economiei. Implicată, de-a lungul...

Doctor Mihai Negruşoiu: De ce se umflă glezna, de ce „fuge” genunchiul

Doctor Mihai Negruşoiu: De ce se umflă glezna, de ce „fuge” genunchiul
Galerie Foto Entorsele, atât de frecvente, sunt de multe ori neglijate, lăsate să treacă de la sine. Însă, există riscul ca articulaţiile, genunchii, gleznele să “fugă” şi să devină instabile....

Oamenii regimului portocaliu construiesc pe bani grei România tehnocraţilor

Oamenii regimului portocaliu construiesc pe bani grei România tehnocraţilor
Galerie Foto În plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare care vor avea loc  pe 11 decembrie, Compania Națională de Investiții, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării...

Cum a făcut Traian Băsescu peste un milion de lei în 22 de luni

Cum a făcut Traian Băsescu peste un milion de lei în 22 de luni
Galerie Foto Candidat din partea Partidului Mișcarea Populară pentru un post de senator, în legislatura 2016-2020, Traian Băsescu demonstrează, potrivit declarației de avere depuse recent, că atât el, cât și ...

Serial „Alcoolul la români”. Cum se preface alcoolul în otravă

Serial „Alcoolul la români”. Cum se preface alcoolul în otravă
Amintiți-vă când ați băut ultima oară un whisky. Sunteți sigur că era whisky? Rețele de contrabandiști reușesc să introducă pe piață băuturi contrafăcute pe care le ascund în sticlele unor...

Hildegard Brandl (PNL): „Ţara asta poate mai mult. Îmi doresc să fim un stat ca în Germania”

Hildegard Brandl (PNL): „Ţara asta poate mai mult. Îmi doresc să fim un stat ca în Germania”
Hildegard Helene Brandl este cea de-a treia propunere a liberalilor pe lista pentru Senat în Bucureşti, după neurochirurgul Leon Dănăilă şi economistul Florin Câţu. Un fel de Clotilde Armand a liberali...

Cine sunt norocoşii de care DNA a „uitat” în Microsoft II

Cine sunt norocoşii de care DNA a „uitat” în Microsoft II
Galerie Foto La o săptămână după anunțul spectaculos al punerii sub control judiciar a doi foști manageri ai companiei Microsoft România, implicați în dosarul încheierii contractului licențelor pentru...

Oamenii Robertei Anastase vor număra voturile din decembrie

Oamenii Robertei Anastase vor număra voturile din decembrie
Galerie Foto Alegerile parlamentare de anul acesta stau sub semnul “nopții minții”, după ce DNA a cerut și obținut arestarea preventivă a șefei Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru. Însă, miza politică...

David Eugen Popescu: De anul trecut până în prezent, AFIR a primit peste 20.000 de cereri de finanțare, în valoare de 3,16 miliarde de euro

David Eugen Popescu: De anul trecut până în prezent, AFIR a primit peste 20.000 de cereri de finanțare, în valoare de 3,16 miliarde de euro
Galerie Foto Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) asigură implementarea tehnică și financiară a proiectelor de investiții derulate în România prin intermediul submăsurilor de finanțare din PNDR...