x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce se îneacă România în gunoaie

0
Autor: Alex Nedea 28 Noi 2017 - 13:10
De ce se îneacă România în gunoaie Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


România trebuie să înceapă să recicleze urgent. Până în 2020 ar trebui să ajungem să recuperăm jumătate din ce aruncăm la coşul de gunoi, altfel urmează să fim amendaţi de Comisia Europeană cu sute de mii de euro pe zi. Culmea e că ceea ce ar fi putut să ne scoată din impas ar fi fost o taxă. Singura pe care toată lumea şi-o doreşte.

Anul acesta, în ianuarie, a intrat în vigoare o taxă care ar fi făcut mult bine industriei de reciclare din România, o ramură care încearcă să crească la noi ca un vlăstar răsărit prin asfalt. I se spunea „taxa la groapă” şi prevenea într-o oarecare măsură risipa care se petrece acum: majoritatea gunoiului nostru, fie el carton, plastic sau sticlă, ajunge la groapa de gunoi în loc să fie valorificat. Taxa implica o plată suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri municipale descărcată la groapă de firmele de salubritate. După instaurarea acestei plăţi, cei din domeniu deveniseră brusc interesaţi să sorteze gunoiul înainte de a-l arunca. Adică să ducă plasticul, cartonul, metalul sau electronicele la o firmă de reciclare, iar la depozitul de deşeuri să ajungă strict ceea ce nu se poate valorifica.

„Taxa la groapa de gunoi nu am inventat-o noi, în România. De fapt, suntem ultimii din Europa care încercăm să o implementăm. Ea acţionează ca un dig care cu cât este mai sus, cu atât cantitatea de deşeuri ce va sfârşi la groapa de gunoi va fi mai mică. Risipa începuse să fie pedepsită, iar măsurile coercitive trebuiau să apară şi în legislaţia românească pentru că ele fac parte din modul de a gestiona corect deşeurile. Pe de o parte ai zăhărelul, şi pe de alta ai băţul. Noi întotdeauna am folosit numai zăhărelul, iar băţul doar l-am agitat puţin, dar de regulă sfârşeam prin a-l ascunde la spate. Dacă nu vom apela şi la băţ, pe lângă zăhărel, nu vom intra în normal”, crede Constantin Damov, directorul unui grup de firme din Buzău, care a devenit în ultimul an unul dintre cei mai mari reciclatori din Europa Centrală şi de Est.

Reciclarea: avem cu cine, dar n-avem ce

Astăzi, Damov colectează zeci de mii de tone de PET-uri pe care le transformă în fibră sintetică poliesterică, un produs textil care a devenit mai comun în zilele noastre decât bumbacul. Din această fibră se fabrică haine, pilote, scutece de unică folosinţă, jucării şi cam tot ce înseamnă mochetă şi tapiţerie în autovehicule. Numai că Damov are o problemă. Deşi el ar putea procesa toată cantitatea de bidoane de plastic pe care o produce românul într-un an, la el ajunge puţin. Căci cea mai mare parte din PET-urile din tomberoanele românilor sunt transportate de firmele de salubritate direct la groapa de gunoi. Taxa la groapă i-a făcut pe unii să se oprească din acest traseu tomberon-groapă şi să trieze plasticul şi alte materiale care pot fi valorificate. „Taxa e una dintre cele mai importante instrumente de a schimba comportamentul nostru faţă de deşeuri. Noi ca societate nu ne-am obişnuit cu modul în care se administrează deşeurile într-o ţară civilizată. Dacă aş descuraja depozitarea la groapă, aş obliga primăriile să facă o mai bună colectare a deşeurilor. Altfel, primăria nu are nicio motivare, cea mai ieftină soluţie pe care o are este să ducă gunoiul direct la groapă”, observă şi activistul de mediu Raul Pop. Lucrul acesta s-a văzut imediat după implementarea taxei la groapă. Brusc, primării din toată ţara au început să ia legătura în ceasul al doisprezecelea cu firme de reciclare pentru a le aduce materialele reciclabile pe care le aruncau cetăţenii la tomberon.

Guvernul a dat, Guvernul a luat

A simţit asta şi Antonio Năstase, proprietarul unei mici societăţi comerciale din Braşov, care, după luna ianuarie, a început să primească telefoane de la consiliile locale din zonă care doreau să recicleze la el. „Foarte multe servicii de salubritate locale au fost interesate să aibă o relaţie cu noi, astfel încât să poată să îşi reducă cantitatea de deşeuri depozitate la groapă. Atunci simţi că vin bani spre tine şi că afacerea ta are un viitor, că există bani pentru a te dezvolta”. Dar taxa la groapă, considerată minunea de la începutul anului, nu a ţinut decât câteva luni. Brusc, ea a fost anulată. Guvernul a decis peste noapte că ţara nu e pregătită pentru o asemenea taxă, deşi încă din 2013 fusese anunţată instaurarea acesteia. Aprovizionarea reciclatorilor ca Antonio Năstase a fost întreruptă şi noi am revenit la obiceiul dinainte: aruncarea la gunoi a banilor care s-ar fi putut obţine din reciclare. „În momentul în care s-a scos taxa, s-au stopat şi unele discuţii care începeau să fie promiţătoare cu acei operatori care au fost interesaţi de a-şi reduce cantitatea de deşeuri. Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate”, îşi aminteşte Antonio Năstase.

Ministrul Mediului vrea lecții de aruncat la coș

Oficialul care a decis suspendarea taxei la groapă până în 2019 a fost vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu, care deţine şi portofoliul de la Ministerul Mediului. Gavrilescu spune că altă măsură mai bună nu se putea lua pentru că România nu era pregătită, nu luase toate măsurile înainte de adoptarea taxei, şi una dintre ele era educarea cetăţeanului, ca să ştie că trebuie să arunce separat gunoiul. „Cetăţeanul era direct afectat, i se cerea un ban în plus fără ca el să ştie de ce îl dă. Nu aveam niciun drept să putem să îi scoatem nici măcar un ban din buzunar fără ca pe cetăţean să îl înveţi ce să facă”, spune ministrul. Cum ar veni, România a fost luată prin surprindere de taxa la groapă, deşi se ştia de această măsură de patru ani. „Din păcate, ar trebui să vorbim în ceasul al doisprezecelea despre lucruri pe care urmează să le facem şi despre toate demersurile pe care ministrul Mediului şi Guvernul României şi-au asumat să le facă, astfel încât să nu fim pasibili de pedepse pentru care să scoatem nişte bani din bugetul statului, că banii îi vom scoate din buzunarul fiecăruia”, atrage atenţia Graţiela Gavrilescu.

Decizia de retragere a taxei a fost un şoc pentru toată industria de reciclare. Unii au numit-o „un atentat la viitorul României şi la sănătatea poporului nostru”. „Mi se pare total inoportună desfiinţarea taxei. Gândiţi-vă că în cele şase luni în care a fost în vigoare, o mare parte din consiliile locale deja renegociaseră contractele de salubritate, renegociaseră tariful care se ia de la cetăţean şi acum trebuie să facă un pas înapoi, deşi deja se uitau ce ar trebui să facă mai bine decât până cum”, spune activistul de mediu Raul Pop.

Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate

Antonio Năstase, proprietar din industria reciclării

 

Citeşte mai multe despre:   gunoaie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Alte ţinte marca Onea şi Negulescu: o fostă judecătoare şi edilul din Sinaia

Alte ţinte marca Onea şi Negulescu: o fostă judecătoare şi edilul din Sinaia
Galerie Foto O nouă lovitură primită de vedetele „unității de elită” a DNA, de la Ploiești. În dosarul de corupție, prin care Mircea Negulescu a trimis-o, în urmă cu doi ani, în judecată pe judecătoarea Ruxandra...

Bogdan Stoica: După ce au citit cartea mea, unele cupluri s-au despărţit

Bogdan Stoica: După ce au citit cartea mea, unele cupluri s-au despărţit
Tipul din filme nu există! Cel puţin asta susţine scriitorul Bogdan Stoica. Autorul le oferă femeilor câteva secrete din lumea bărbaţilor pentru ca acestea să-şi înţeleagă partenerii mai bine. În schimb,...

„Locotenentul” lui Kovesi a dezertat. Cum îşi devorează sistemul propriile unelte, după ce le-a folosit

„Locotenentul” lui Kovesi a dezertat. Cum îşi devorează sistemul propriile unelte, după ce le-a folosit
Galerie Foto Şeful DNA Ploieşti, procurorul anticorupţie Lucian Onea, a fost chemat, ieri, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a aflat că a fost pus sub acuzare într-un dosar,...

Ce afaceri noi învârte unul dintre “premierii în aşteptare” ai PNL

Ce afaceri noi învârte unul dintre “premierii în aşteptare” ai PNL
Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei pe vremea guvernării “portocalii”, fost candidat, în 2016, la Primăria Capitalei din partea formaţiunii liberale şi pretendent, în aşteptare,...

Cele 30 de grame de tărâţe împotriva constipaţiei

Cele 30 de grame de tărâţe împotriva constipaţiei
Cel mai indicat pentru lupta cu constipaţia este consumul a 20-30 de grame de alimente bogate în fibre nedigerabile. Un foarte bun remediu pentru această problemă este consumul de tărâţe de grâu, însă există...

Consilierul personal al primarului Robu, tovarăș de chefuri cu interlopii din Timișoara. Cum a reacționat fostul ofițer SRI când a fost întrebat dacă este prieten cu aceștia

Ionuț Nasleu, consilierul personal al primarului Timișoarei Nicolae Robu, care are printre atribuții activitatea Corpului de Control Intern și Antifraudă și „problemele de securitate” din oraș, apare în mai...

Noi domenii pentru programele postuniversitare

Noi domenii pentru programele postuniversitare
Accesul la informație și accelerarea propagării informațiilor din toate domeniile a fost primită cu bucurie de specialiști, dar în scurt timp și-au dat seama că fenomenul e mai mult malefic decât benefic. Pe...

Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi

Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi
Galerie Foto Ultimele zile ale lunii mai vin cu încercări succesive pentru Laura Codruţa Kovesi şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Războiul declanşat, anul trecut, de şefa DNA, prin revocarea din cadrul...

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor
Galerie Foto Situaţie incredibilă despre cum sunt judecate dosarele în instanţele din România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că un proces intentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) fostului chestor...

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București
DNA a cerut Curții de Apel București arestarea judecătoarei Elena Burlan Pușcaș, magistrat de penal la Tribunalul București, pe care o acuză de luare de mită. Între Elena Burlan și șefa DNA, Laura Kovesi, au...

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani
La 86 de ani, scriitorul şi omul de teatru Dinu Săraru îşi surprinde cititorii cu un roman diferit faţă de ce a scris până acum. "Corrida" este o carte care ne prezintă lupta cu viaţa a unui tânăr toreador....

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Galerie Foto Ceaușescu visa ca numele Republicii Socialiste România să fie pe buzele schiorilor din lumea întreagă. Și pentru asta avea o strategie: să ridice în munții Lotrului cea mai mare rețea de stațiuni turistice...

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge
Galerie Foto Problemele legate de evoluția indicelui ROBOR, a creșterii inflației, a majorării ratei de schimb leu-euro și alte asemenea amănunte par a fi, zilele acestea, la fel de importante, pentru reprezentanți Băncii...

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj
Galerie Foto Trei kilometri liniari dintr-un drum de interes naţional, aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, au fost transmişi, în data de 3 mai, prin hotărâre de Guvern,...

Topul imobiliar al politicienilor de vârf ai ultimilor ani. Ce demnitari îl bat pe Iohannis la capitolul case, dar mai ales chirii

Topul imobiliar al politicienilor de vârf ai ultimilor ani. Ce demnitari îl bat pe Iohannis la capitolul case, dar mai ales chirii
Galerie Foto Cine este cel mai avut primar de municipiu din România, din punctul de vedere al terenurilor şi imobilelor pe care le are în posesie? Dar cel mai bogat, din aceeaşi perspectivă, preşedinte sau fost preşedinte de...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de