x close

De ce se îneacă România în gunoaie

0
Autor: Alex Nedea 28 Noi 2017 - 13:10
De ce se îneacă România în gunoaie Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


România trebuie să înceapă să recicleze urgent. Până în 2020 ar trebui să ajungem să recuperăm jumătate din ce aruncăm la coşul de gunoi, altfel urmează să fim amendaţi de Comisia Europeană cu sute de mii de euro pe zi. Culmea e că ceea ce ar fi putut să ne scoată din impas ar fi fost o taxă. Singura pe care toată lumea şi-o doreşte.

Anul acesta, în ianuarie, a intrat în vigoare o taxă care ar fi făcut mult bine industriei de reciclare din România, o ramură care încearcă să crească la noi ca un vlăstar răsărit prin asfalt. I se spunea „taxa la groapă” şi prevenea într-o oarecare măsură risipa care se petrece acum: majoritatea gunoiului nostru, fie el carton, plastic sau sticlă, ajunge la groapa de gunoi în loc să fie valorificat. Taxa implica o plată suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri municipale descărcată la groapă de firmele de salubritate. După instaurarea acestei plăţi, cei din domeniu deveniseră brusc interesaţi să sorteze gunoiul înainte de a-l arunca. Adică să ducă plasticul, cartonul, metalul sau electronicele la o firmă de reciclare, iar la depozitul de deşeuri să ajungă strict ceea ce nu se poate valorifica.

„Taxa la groapa de gunoi nu am inventat-o noi, în România. De fapt, suntem ultimii din Europa care încercăm să o implementăm. Ea acţionează ca un dig care cu cât este mai sus, cu atât cantitatea de deşeuri ce va sfârşi la groapa de gunoi va fi mai mică. Risipa începuse să fie pedepsită, iar măsurile coercitive trebuiau să apară şi în legislaţia românească pentru că ele fac parte din modul de a gestiona corect deşeurile. Pe de o parte ai zăhărelul, şi pe de alta ai băţul. Noi întotdeauna am folosit numai zăhărelul, iar băţul doar l-am agitat puţin, dar de regulă sfârşeam prin a-l ascunde la spate. Dacă nu vom apela şi la băţ, pe lângă zăhărel, nu vom intra în normal”, crede Constantin Damov, directorul unui grup de firme din Buzău, care a devenit în ultimul an unul dintre cei mai mari reciclatori din Europa Centrală şi de Est.

Reciclarea: avem cu cine, dar n-avem ce

Astăzi, Damov colectează zeci de mii de tone de PET-uri pe care le transformă în fibră sintetică poliesterică, un produs textil care a devenit mai comun în zilele noastre decât bumbacul. Din această fibră se fabrică haine, pilote, scutece de unică folosinţă, jucării şi cam tot ce înseamnă mochetă şi tapiţerie în autovehicule. Numai că Damov are o problemă. Deşi el ar putea procesa toată cantitatea de bidoane de plastic pe care o produce românul într-un an, la el ajunge puţin. Căci cea mai mare parte din PET-urile din tomberoanele românilor sunt transportate de firmele de salubritate direct la groapa de gunoi. Taxa la groapă i-a făcut pe unii să se oprească din acest traseu tomberon-groapă şi să trieze plasticul şi alte materiale care pot fi valorificate. „Taxa e una dintre cele mai importante instrumente de a schimba comportamentul nostru faţă de deşeuri. Noi ca societate nu ne-am obişnuit cu modul în care se administrează deşeurile într-o ţară civilizată. Dacă aş descuraja depozitarea la groapă, aş obliga primăriile să facă o mai bună colectare a deşeurilor. Altfel, primăria nu are nicio motivare, cea mai ieftină soluţie pe care o are este să ducă gunoiul direct la groapă”, observă şi activistul de mediu Raul Pop. Lucrul acesta s-a văzut imediat după implementarea taxei la groapă. Brusc, primării din toată ţara au început să ia legătura în ceasul al doisprezecelea cu firme de reciclare pentru a le aduce materialele reciclabile pe care le aruncau cetăţenii la tomberon.

Guvernul a dat, Guvernul a luat

A simţit asta şi Antonio Năstase, proprietarul unei mici societăţi comerciale din Braşov, care, după luna ianuarie, a început să primească telefoane de la consiliile locale din zonă care doreau să recicleze la el. „Foarte multe servicii de salubritate locale au fost interesate să aibă o relaţie cu noi, astfel încât să poată să îşi reducă cantitatea de deşeuri depozitate la groapă. Atunci simţi că vin bani spre tine şi că afacerea ta are un viitor, că există bani pentru a te dezvolta”. Dar taxa la groapă, considerată minunea de la începutul anului, nu a ţinut decât câteva luni. Brusc, ea a fost anulată. Guvernul a decis peste noapte că ţara nu e pregătită pentru o asemenea taxă, deşi încă din 2013 fusese anunţată instaurarea acesteia. Aprovizionarea reciclatorilor ca Antonio Năstase a fost întreruptă şi noi am revenit la obiceiul dinainte: aruncarea la gunoi a banilor care s-ar fi putut obţine din reciclare. „În momentul în care s-a scos taxa, s-au stopat şi unele discuţii care începeau să fie promiţătoare cu acei operatori care au fost interesaţi de a-şi reduce cantitatea de deşeuri. Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate”, îşi aminteşte Antonio Năstase.

Ministrul Mediului vrea lecții de aruncat la coș

Oficialul care a decis suspendarea taxei la groapă până în 2019 a fost vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu, care deţine şi portofoliul de la Ministerul Mediului. Gavrilescu spune că altă măsură mai bună nu se putea lua pentru că România nu era pregătită, nu luase toate măsurile înainte de adoptarea taxei, şi una dintre ele era educarea cetăţeanului, ca să ştie că trebuie să arunce separat gunoiul. „Cetăţeanul era direct afectat, i se cerea un ban în plus fără ca el să ştie de ce îl dă. Nu aveam niciun drept să putem să îi scoatem nici măcar un ban din buzunar fără ca pe cetăţean să îl înveţi ce să facă”, spune ministrul. Cum ar veni, România a fost luată prin surprindere de taxa la groapă, deşi se ştia de această măsură de patru ani. „Din păcate, ar trebui să vorbim în ceasul al doisprezecelea despre lucruri pe care urmează să le facem şi despre toate demersurile pe care ministrul Mediului şi Guvernul României şi-au asumat să le facă, astfel încât să nu fim pasibili de pedepse pentru care să scoatem nişte bani din bugetul statului, că banii îi vom scoate din buzunarul fiecăruia”, atrage atenţia Graţiela Gavrilescu.

Decizia de retragere a taxei a fost un şoc pentru toată industria de reciclare. Unii au numit-o „un atentat la viitorul României şi la sănătatea poporului nostru”. „Mi se pare total inoportună desfiinţarea taxei. Gândiţi-vă că în cele şase luni în care a fost în vigoare, o mare parte din consiliile locale deja renegociaseră contractele de salubritate, renegociaseră tariful care se ia de la cetăţean şi acum trebuie să facă un pas înapoi, deşi deja se uitau ce ar trebui să facă mai bine decât până cum”, spune activistul de mediu Raul Pop.

Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate

Antonio Năstase, proprietar din industria reciclării

 

Citeşte mai multe despre:   gunoaie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării
Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind...

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii
“Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolvenței”, precizează judecătorul sindic Mariana Nuți Dobrin, de la Secția Civilă a Tribunalului...

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”
Nu am fructificat aproape deloc – dincolo de anumite avantaje economice – faptul de a fi membru UE și NATO în această regiune. România a ajuns într-o criză internă fără precedent din...

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”
Când atât de importantul sistem renal nu-şi mai îndeplineşte rolurile complexe, se deteriorează analizele, cresc otrăvurile din organism - ureea, creatinina, acidul uric - e o stare de uremie şi e...

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”
Partidele sau grupările politice care există în România au un grad insuficient și provincial de cultură politică şi sunt departe de gradul de profesionalizare din Occident. Practic, România nu...

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi
Galerie Foto Șeful “unității de elită” a DNA din Ploiești, procurorul Lucian Onea, implicat, zilele acestea, în cel mai scandalos episod legat de falsificarea unor probe dintr-un dosar penal, a fost numit...

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”
Serviciile secrete s-au infiltrat în toate instituţiile statului, cu precădere în Justiţie, prin „proiectul” de țară al fostului președinte Băsescu, schițat în prima reuniune a CSAT...

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social
Galerie Foto Un primar din Argeș a decis să dea ajutoare sociale în comună doar celor care au cu adevărat nevoie de ele. A pornit o adevărată cruciadă împotriva alegătorilor care se prefac neajutorați doar ca...

Ioan Aurel Pop: A scăzut calitatea oamenilor politici

Ioan Aurel Pop: A scăzut calitatea oamenilor politici
Clasa politică nu este responsabilă, nu este pregătită, nu se exprimă corect, disprețuiește educația etc. Publicul vede o lipsă de strategie, de proiect de țară care să fie urmat. O spune Ioan Aurel Pop,...

Moldovenii deștepți din IT: o firmă abonată la Transgaz, alta la DNA

Moldovenii deștepți din IT: o firmă abonată la Transgaz, alta la DNA
Galerie Foto O companie care face parte din grupul de firme Elsaco, patronat de magnatul botoșănean Valeriu Iftimie, se ocupă, anul acesta, de mentenanța sistemelor informatice ale Societăţii Naționale de Transport a Gazelor...
Serviciul de email marketing furnizat de