x close

Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale

0
Autor: Alex Nedea 10 Aug 2017 - 15:35
Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale
Vezi galeria foto


Ca să ştii cât de bogaţi sunt cetăţenii unei ţări, intră în şcolile lor. România, una dintre cele mai sărace ţări din blocul comunitar, are cel mai puţin finanţat sistem de învăţământ profesional. La polul opus, Germania este motorul economiei Uniunii Europene şi, deloc întâmplător, este considerată ţara cu unul dintre cele mai bune sisteme de învăţământ profesional din Europa.

 

Suntem în Landul Bavaria, patria automobilelor, într-o hală imensă unde sunt produse  componente auto pentru maşini de lux ca Audi, Porsche, Jaguar, BMW, Mercedes sau Land Rover. Peisajul e dominat de roboţii secolului al 21-lea. Un braţ imens de fier, gros cât un stâlp de telegraf, coboară din tavan până la podea pentru a ridica o piesă metalică traversată de şanţuri  pentru a se îmbina ulterior într-o maşinărie mai mare. Cam asta e tehnologia zilelor noastre. În fabricile lor, nemţii lucrează cu tot ce e revoluţionar în domeniu. Iar şcolile profesionale, pentru a nu pregăti elevi decuplaţi de realitatea din fabrici, îşi achiziţionează roboţi în miniatură care îi familiarizează pe elevi cu utilajele pe care urmează să lucreze la viitorul loc de muncă. La noi în ţară şcolile noastre sunt altfel. Au rămas la epoca ciocanelor fără mâner, a menghinelor care nu se mai închid de la rugină, a pilelor fără zimţi de la prea multă utilizare. Tot în Germania am găsit elevi care învaţă pe băncile şcolii profesionale să scrie pe calculator programe complicate care comandă roboţii din fabrici să lucreze piese, cu intervenţii minime ale omului. Pentru a le fi uşor, elevilor germani li se construiesc aceşti miniroboţi care urmează să primească comenzile. La noi, clasele de electronică sunt încă în epoca descoperirii energiei electrice. Numai că mai rău decât atunci, dacă ne luăm după dotări.  La clasele de electronică am găsit elevi care făceau o practică mai mult teoretică, din lipsă de material didactic. Adică încercau să construiască circuite electrice mai mult cu puterea imaginaţiei decât faptic, căci le lipseau lucruri elementare, cum ar fi banalele cabluri care transportă curentul într-un circuit. Germania nu îşi permite să irosească în asemenea hal potenţialul tinerilor lor. Filozofia lor e simplă: „Viitorul unei ţări stă în tineri şi trebuie să ne punem toate eforturile pentru ei”, spune Barbara Gerber, cea care implementează programele de educaţie a angajaţilor în toate ţările unde compania germană Draxlmaier are activităţi de producţie, din Germania până în Algeria, din Statele Unite şi până în America de Sud. Ne spune că a investi în tineri nu este doar o vorbă goală, se bazează pe cifre cu multe zerouri: doar în orăşelul bavarez în care funcţionează sediul firmei lor, autorităţile locale au făcut investiţii colosale în învăţământ. Școala profesională din Landshut a fost reconstruită acum doi ani, după ce s-au cheltuit 90 de milioane de euro. Cea veche a fost declarată prea veche, deși fusese înălţată doar acum 60 de ani. Chiar şi aşa, au dărâmat-o şi au ridicat alta de la zero, considerând că economiile ar fi fost prea mici dacă doar renovau clădirea veche. Directorul şcolii, un fost lăcătuş mecanic, are pe mână bugete de investiții de sute de mii de euro, cam cât toate şcolile profesionale din România la un loc. „În şcoală avem aproximativ 3.000 de elevi care îşi vor găsi de lucru în una dintre fabricile din regiunea noastră, într-un procent de 95%. Eu, personal, nu ştiu niciun absolvent care a căutat serviciu şi nu a găsit. Cei care chiar vor îşi găsesc”, ne spune directorul Reinhold Ostermaier.

 

Locul de muncă este asigurat

 

În timp ce noi producem şomeri pe bandă rulantă într-un sistem profesional care nu mai are nicio legătură cu realitatea pieţei forţei de muncă, când în localităţi care caută cu disperare mecanici agricoli noi producem tâmplari, în Germania lucrurile sunt exact aşa cum trebuie. Cei de acolo au reuşit performanţa să creeze un sistem prin care aproape niciun absolvent de şcoală profesională nu rămâne neangajat după terminarea studiilor.

Cum este posibil? Numărul de elevi şi specializările se stabilesc de către şcoală doar după ce sunt consultaţi angajatorii din regiune. Dacă angajatorii spun că ei nu vor putea angaja, de exemplu, peste trei ani mai mult de 40 de sudori, după ce noua promoție finalizează cursurile, atunci şcoala va crea locuri în clase doar pentru 40 de elevi pentru specializarea sudură. 40, și niciun loc în plus. Dacă angajatorii spun că nu mai au nevoie de electricieni, atunci nu vor mai fi clase cu acel profil. La noi, lucrurile sunt total aleatorii. Aşa cum v-am arătat în episoadele anterioare ale acestui serial, la Pecica, județul Arad, de ani de zile se  pregătesc tâmplari, din inerţie, deşi angajatorii din regiune nu au nevoie de asemenea specialişti, ci de mecanici agricoli.

 

Parcursul profesional, urmărit pas cu pas

 

Tot în Germania, angajatorii se asigură că elevul, la terminarea anului şcolar, va fi în stare să se adapteze la cerinţele locului de muncă oferit. Aşa că îi urmăreşte pregătirea de-a lungul celor trei ani de şcolarizare, primindu-l în fabrica lui pentru a face practică. Astfel, la finalul şcolii, elevul va cunoaşte toate secţiile de producţie ale întreprinderii, va şti exact ce are de făcut în fiecare dintre ele şi unde şi pe ce poziție și-ar dori să se angajeze. „Eram în clasa a VIII-a, făceam practică şi mi s-a părut foarte interesant, aşa că am decis chiar atunci că asta vreau să fac în viaţă. Şi acum sunt frezor pe computer”, zice proaspătul angajat Thomas Stadloder. Toată ziua ţăcăne butoanele unui computer comandând un robot să taie, să scobească, să străpungă diferite piese de metal. „Elevii noştri care fac acum practică sunt foarte bine instruiţi şi lucrează aproape singuri”, ne zice Barbara Gerber arătând spre doi tineri care învârt şurubelniţe în măruntaiele unei maşinării complicate, fără nicio supraveghere. „Asta e filozofia din spate: «învăţând făcând!»”. La noi, practica în şcolile profesionale a murit odată cu distrugerea vechilor întreprinderi comuniste. În lipsa lor, elevii învaţă mai mult la tablă ce ar trebui să facă la strung. „Sistemul din România nu era la nivelul pe care îl cereau companiile. Aveţi un nivel înalt de cunoştinţe, dar cunoştinţele sunt teoretice. Elevii au nevoie de cunoştinţe practice. Asta poate vă lipseşte un pic”, spune Barbara Gerber cu politeţe. „În Germania sistemul este despre eficienţă. Este de succes pentru că ţintim să obţinem oameni foarte calificaţi”. Firma Draxlmaier reprezentată de Barbara Gerber a deschis o fabrică de componente auto în România în 1993, la Piteşti. De la câteva sute de angajaţi atunci, au crescut masiv la noi în ţară, devenind cel mai important angajator străin de la noi. „După Piteşti, am deschis şi alte fabrici, în Braşov, Hunedoara, Satu Mare, iar astăzi avem 15.000 de angajaţi în România. În Germania avem 5.000 de angajaţi, deci o treime din numărul angajaţilor din România”, ne explică Tobias Nikel, director de comunicare al Draxlmaier în Germania. Numai că extinderea nemţilor pe piaţa românească s-a lovit implacabil de cel mai mare hop: educaţia autohtonă. Și-au dat seama că, după ce au epuizat rezerva de muncitori pregătiţi foarte bine de şcolile profesionale comuniste, au început să nu mai găsească tineri absolvenţi bine pregătiţi. Dacă nu ar fi făcut nimic şi ar fi aşteptat ca autorităţile române să le facă şcolile profesionale de care au nevoie, ar fi riscat să închidă investiţii de sute de milioane de euro în câţiva ani, din lipsă de personal. Aşa că nemţii au venit cu şcoala germană profesională germană de la ei din Bavaria şi au mutat-o la Braşov. Vă vom vorbi despre ea în următorul episod al serialului nostru.

 

 

 „Eram în clasa a VIII-a, făceam practică şi mi s-a părut foarte interesant, aşa că am decis chiar atunci că asta vreau să fac în viaţă. Şi acum sunt frezor pe computer”, Thomas Stadloder.

Elevii noştri care fac acum practică sunt foarte bine instruiţi şi lucrează aproape singuri”, Barbara Gerber

 

Pentru a nu pregăti elevi decuplaţi de realitatea din fabrici, în şcolile profesionale din Germania se achiziţionează roboţi în miniatură care îi familiarizează pe elevi cu utilajele pe care urmează să lucreze la viitorul loc de muncă.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 1292


Mai multe titluri din categorie

DNA, cel mai blând evaluator al pagubei produse de Puiu Popoviciu

DNA, cel mai blând evaluator al pagubei produse de Puiu Popoviciu
Galerie Foto În timp ce omul de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat la șapte ani de închisoare cu executare, s-a refugiat la Londra, existând șanse minimale de a fi expulzat în vederea executării pedepsei...

Profesor doctor Mircea Beuran: În cancerul pancreatic, simptomele apar târziu

Profesor doctor Mircea Beuran: În cancerul pancreatic, simptomele apar târziu
Galerie Foto Pancreasul este un organ de mare complexitate, el produce şi insulină pentru ţinerea în frâu a glicemiei, dar fabrică şi enzime necesare digestiei. Când un obstacol blochează scurgerea...

Fugarii României. Doar unul dintre cele mai „vânate” personaje căutate de Poliție figurează pe site-ul Interpol

Fugarii României. Doar unul dintre cele mai „vânate” personaje căutate de Poliție figurează pe site-ul Interpol
Dacă deschizi pagina de internet a Inspectoratului General al Poliției Române, ai să găsești rubrica denumită „Urmăriți”. Sute de personaje căutate pentru infracțiuni din cele mai diverse. De...

Cristian Muntean, preşedintele ASSAI: Majorarea tarifelor RCA peste noapte nu va mai fi posibilă odată cu intrarea în vigoare a Legii RCA şi a normelor de aplicare

Cristian Muntean, preşedintele ASSAI: Majorarea tarifelor RCA peste noapte nu va mai fi posibilă odată cu intrarea în vigoare a Legii RCA şi a normelor de aplicare
Intrarea în vigoare a noii Norme RCA va aduce, în sfârşit, linişte pe piaţa asigurărilor auto, după ce în ultimii doi ani scanda­lurile legate de majorarea agresivă a tarifelor de...

Cuscra-bodigard a lui Vasile Blaga, specializată în blocarea licitațiilor pierdute

Cuscra-bodigard a lui Vasile Blaga, specializată în blocarea licitațiilor pierdute
Galerie Foto Noua firmă de pază a familiei Blaga-Rudeanu, care a intrat în afacerile cu statul după ce ginerele lui Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, contestă toate licitațiile scoase...

Tensiunea oscilantă este o fază de început a hipertensiunii

Tensiunea oscilantă este o fază de început a hipertensiunii
Hipertensiunea este cea mai răspândită boală şi accidentul vascular cerebral provocat de această afecţiune, în 90% din cazuri, omoară cel mai mult în România. Hipertensiunea este o boală...

Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale

Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale
Ca să ştii cât de bogaţi sunt cetăţenii unei ţări, intră în şcolile lor. România, una dintre cele mai sărace ţări din blocul comunitar, are cel mai puţin finanţat sistem de...

Primăria Arad face investiții de lux în spații verzi. Beneficiarul: o firmă „de casă”

Primăria Arad face investiții de lux în spații verzi. Beneficiarul: o firmă „de casă”
Galerie Foto Începând cu anul 2010, o companie din Arad, despre care mai multe surse locale afirmă că este apropiată de conducerea Primăriei Municipiului Arad, primește fără licitație contracte privind amenajarea...

Cum ajunge “Codul feţei” să spună adevărul, atunci când interlocutorul minte. Metoda cunoscută din serialul “Lie to me”

Cum ajunge “Codul feţei” să spună adevărul, atunci când interlocutorul minte. Metoda cunoscută din serialul “Lie to me”
Galerie Foto Psihologul italian dr. Igor Vitale explică deosebiriile dintre metodele clasice de analiză comportamentală şi cele mai noi descoperiri ştiinţifice, precum interpretarea limbajului nonverbal şi a microexpresiilor,...

Prof. dr. Alexandru Oproiu: În diagnosticul de constipaţie se recomandă tărâţele

Prof. dr. Alexandru Oproiu: În diagnosticul de constipaţie se recomandă tărâţele
Diagnosticul de constipaţie se stabileşte doar când există mai puţin de două scaune pe săptămână, când consistenţa este prea tare şi omul stă mult la toaletă. Remedierea constipaţiei se...

Decizia care a golit România de meseriaşi

Decizia care a golit România de meseriaşi
În 2009 s-a decis ca elevii din gimnaziu să nu mai fie primiţi în şcolile profesionale. După ani de subfinanţare şi de batjocură la nivel înalt, învăţământul de profil primea...

Afacerile lui Puiu Popoviciu, controlate prin mama sa octogenară

Afacerile lui Puiu Popoviciu, controlate prin mama sa octogenară
Separarea laturii civile a dosarului „Băneasa” din procesul penal în urma căruia omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare săptămâna trecută...

Paguba calculată de DNA în cazul Puiu Popoviciu, 1 miliard lei. Valoarea terenurilor estimată de Guvern: 1,23 de miliarde de euro

Paguba calculată de DNA în cazul Puiu Popoviciu, 1 miliard lei. Valoarea terenurilor estimată de Guvern: 1,23 de miliarde de euro
Galerie Foto Cu o sentință definitivă de condamnare la închisioare a afaceristului Puiu Popoviciu și a fostului rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, Alecu Ioan Niculae,...

Ordonanţele-capcană moştenite de Educaţie

Ordonanţele-capcană moştenite de Educaţie
Vestea dată de ministrul Educaţiei, Liviu Pop, că din acest an vor mai exista încă două manuale şcolare – pentru sport şi dirigenţie – a stârnit isterie naţională. Doar că manualele nu...

Tatăl poet al Loredanei Groza: O auzeam de la 7 blocuri

Tatăl poet al Loredanei Groza: O auzeam de la 7 blocuri
Galerie Foto Tatăl Loredanei Groza merge din şcoală-n şcoală, împarte cărţi şi le citeşte copiilor, vrea să le dezvolte dragostea pentru lectură. Scrie poezii pentru cei doi nepoţi şi postează versuri pe facebook...
Serviciul de email marketing furnizat de