x close

„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin

0
Autor: Alex Nedea 09 Dec 2016 - 08:36
„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin saiko3p/Getty Images/iStockphoto Barrels in the wine cellar, Porto, Portugal
Vezi galeria foto


Pentru evazionişti vinul are un „buchet” aparte: miroase a bani negri uşor de făcut. Pentru că este printre puținele băuturi alcoolice din țară care nu se supun accizării, un fluviu de vin „prefăcut” țâşneşte din subteranele economiei naționale, umplând paharele a mii de români, care îl beau fără să aibă habar ce conține cu adevărat. 

România toată mustește de vin contrafăcut, o băutură la vedere, accesibilă și mai ales foarte, foarte ieftină. Puteți degusta și dumnea-voastră din orice magazin de la colțul străzii. Îl găsiți de cele mai multe ori în bidoane de plastic la doi litri, cu un preț incredibil de scăzut, sub trei lei litrul, o sumă care nu ar acoperi nici pe departe costul de producție al unui vin făcut din struguri, fie și unul foarte prost făcut. Potrivit legii, orice băutură care poartă denumirea de vin trebuie să fie făcută exclusiv din boabe de struguri, adică să aibă apă și zahăr atât cât ies din fructul strivit, fără nicio picătură de adaos. Numai că, în realitate, pe rafturile magazinelor noastre se află de multe ori cu totul și cu totul altceva. Am încercat să vedem și noi ce anume se găsește în aceste sticle cu ajutorul specialiștilor de la Laboratorul pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice din București (LACVBA).

 

Vinul care nu a văzut niciodată strugurii

Pentru început, am mers la mai multe magazine sătești din județele Constanța, Buzău și Ilfov pentru recol-tare. Am cumpărat tot ce se putea mai ieftin, sticle sau bidoane pe eticheta cărora era imprimată titulatura de „vin”. Conținutul, în schimb, ridica suspiciuni până și vânzătorilor deveniți sceptici în privinţa propriilor produse. „O fi vin în sticlele astea?”, întrebăm o vânză-toare dintr-un butic de lângă localitatea viticolă Murfatlar. „Eu știu dacă e la banii ăștia?! Nu știu dacă e tocmai calitate, dar astăzi bem și spirt, ca să murim mai repede”. În total am dus patru produse diferite la analiză la Laboratorul pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice din București. Primul test a fost degustarea. Laborantul-șef Daniela Potmischil, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, toarnă prima probă într-un pahar. Lichidul gălbui curge limpede pe pereții de sticlă și
nimic nu pare la prima vedere în neregulă. Laboranta îl duce la nas. „Pfoaaa!”, exclamă și își retrage capul de parcă ar fi fost lovită. „A cârpe nespălate miroase!”. Gustă. Înghite și pe față i se citește o scârbă nedisimulată. „E cutremurător de prost!”. Pe următoarea probă, un „rose”, nici nu poate să o țină în gură și fuge spre chiuvetă să scuipe. „Dacă nu mor în minutul următor, îmi dați o medalie. Mi se pare o pedeapsă să trebuiască să consumăm așa ceva”.

Am supus vinurile dubioase la o serie de analize de laborator. Rezultatele nu miros nici ele bine. „Parametrii pe care i-am determinat nu sunt parametrii specifici unui vin. Este extrem de apos. Extractul nu respectă limita minimă. Extractul reprezintă totalitatea substanțelor care dau corpul vinului și există un minim care nu este discutabil. Acesta a avut 8,5 față de minimum 15 din legislația atât națională, cât și cea europeană”, ne spune expertul Daniela Potmischil. Am vrut să vedem cât din soluție e vin și cât e altceva. Conform legii, un „vin” trebuie să aibă doar alcool și apă din boabă de strugure, dar conținutul sticlelor analizate e departe de rețeta impusă de lege. Unele sunt o contra-facere atât de grosolană, încât unele probe nu conțin nici măcar urme de struguri. E pur și simplu spirt cu arome. „Produsul conține alcool de altă proveniență decât fermentația natu-rală a mustului de struguri. Valoarea izotopică este specifică pentru alcool etilic rafinat din cereale”, a constatat Potmischil.

 

Investiţie minimă, profit maxim

Miza acestor vinuri care se vând la liber pe piață e clară. Falsificatorul poate produce nestingherit „vin” tot anul cu costuri minime. Îi trebuie apă de la robinet, alcool etilic, arome, coloranți și un bidon din plastic cu o etichetă convingătoare. Producătorii autentici, în schimb, depind de o podgorie după care așteaptă un an și în care investesc constant. Așa că la aproape zece ani de la includerea vinurilor pe lista de alimente, fabri-canții se simt scoși de pe piață. „Este greu să concurezi cu ei pentru că le dă mâna să meargă foarte jos cu prețurile, și la noi intervin foarte multe costuri, pornind de la costuri umane, materiale pe care trebuie să le folosim în fiecare an începând cu tăiatul viei până la cules. Mai apoi, e nevoie de îngrășăminte și de protecție fitosanitară”, ne spune reprezentantul unei firme care încearcă să joace cinstit pe piață. Vinificatorul a sesizat că se întâmplă ceva încă din 2007, când a fost eliminată acciza. „În anul în care au fost scoase timbrele fiscale de pe vin, furnizorul de adezivi pentru etichete spunea: nu știu ce se întâmplă, dar peste noapte am primit tot felul de cereri de la diverși producători, diverse srl-uri care vor să îmbutelieze vin. Din start a crescut producția de vin, între ghilimele vin”. Așa că, în plină campanie, imaginea de la sediile firmelor unui producător legal de vinuri și a unuia care îl falsi-fică diferă radical. Dacă într-o parte găsim zeci de oameni care robotesc continuu, trac-toare încărcate cu ciorchini într-un du-te-vino și zeci de mii de tone de must care se scurg în rezervoare gigant, dincolo e liniște și pace. La sediul uneia dintre firmele care, potrivit anchetatorilor, a umplut piața din România cu un așa-zis vin de masă, în spatele unor porți imense, ca de pușcărie, se ascunde o clădire care pare mai degrabă o casă particulară decât o cramă. O femeie ne închide ușa în nas, după ce ne spune că nu e nicio cramă acolo și că „șeful e plecat”. „Șeful”, un afacerist controversat din Buzău, era bănuit că a produs peste 20.000 de litri de vin contrafăcut, pe care l-a introdus în magazine din Buzău, Brăila, Ialomița, Prahova și Argeș. Dar nu ar fi singurul caz. La începutul anului, poliția a confiscat 11.000 de litri de vin în urma unei acțiuni de amploare desfășurate în depozite din Capitală, din Ilfov și din Vrancea. Dar această canti-tate e doar o picătură într-un ocean de falsificări.

 

Specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii e s timează că pes t e jumătate din vinurile ieftine de pe piață sunt contrafăcute. Așa s-a ajuns la următorul fenomen: în România, deși consumăm o cantitate de trei ori mai mare de alcool decât în Bulgaria, strângem la buget din taxele la alcool mai puţin decât vecinii de dincolo de Dunăre. Se estimează că evaziunea fiscală la alcool sare de 500 de milioane de euro. Cât să construiești, an de an, câteva spitale ultradotate.

Datele statistice ale Ministe Ministe-rului Agriculturii şi Dezvoltării rului Rurale arată că în România se consumă anual 100.000 de vagoane de vin, un vagon fiind echivalent cu 10.000 de litri. Din această cantitate, peste 30.000 de vagoane sunt reprezentate de vin din soiuri nobile, alte 20.000 de vagoane înseamnă vin din soiuri hibride, iar diferenţa de 50.000 de vagoane este reprezentată de vinul falsi falsi-ficat. România e pe locul ficat. 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 4562


Mai multe titluri din categorie

Anda Adam ne-a mărturisit cum se simte în postura de mamă: “E un sentiment unic, practic am început o viaţă nouă”

Anda Adam ne-a mărturisit cum se simte în postura de mamă: “E un sentiment unic, practic am început o viaţă nouă”
Galerie Foto Cântăreaţa Anda Adam este, fără îndoială, una dintre atracţiile celui de-al 11-lea sezon al show-ului “Te cunosc de undeva!”, care debutează mâine la Antena 1. Artista ne-a povestit c...

Un inculpat din afacerea retrocedărilor din Constanța, contracte cu statul de peste 140 milioane de lei

Un inculpat din afacerea retrocedărilor din Constanța, contracte cu statul de peste 140 milioane de lei
Compania condusă de unul dintre protagoniștii din dosarul privind retrocedarea, în perioada 2002-2005, a unor terenuri intravilane din Constanța, cu un prejudiciu calculat la peste 114 milioane de euro, asigură...

CCR: Alte cinci articole din Codul de Procedură Penală încalcă drepturile omului și Constituția

CCR: Alte cinci articole din Codul de Procedură Penală încalcă drepturile omului și Constituția
Galerie Foto Seria constatării neconstituționalității unor prevederi ale legilor penale în vigoare continuă. În data de 17 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, faptul că nu mai...

Zeci de dosare ale DNA trimise în judecată riscă să fie anulate. Lista „penalilor” care pot profita de vidul legislativ

Zeci de dosare ale DNA trimise în judecată riscă să fie anulate. Lista „penalilor” care pot profita de vidul legislativ
Galerie Foto Inoperabilitatea prevederilor articolului 297, alineat 1 Cod Penal, care prevedea și pedepsea abuzul în serviciu, ca urmare a faptului că textul nu a fost pus în concordanță cu prevederile Constituției....

Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate

Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate
În multe domenii, românii s-au dovedit de-a lungul timpului unii dintre cei mai ingenioși oameni de pe planetă. Așa se face că și în cel al scrisului, al tiparului, suntem printre pionierii...

Noul val al exodului românesc lovește la temelia economiei

Noul val al exodului românesc lovește la temelia economiei
Galerie Foto Procentual România e națiunea cu cea mai mare creștere a diasporei din întreaga lume, fiind întrecută doar de Siria, care e în război. Comparația e cu atât mai șocantă cu cât...

UPDATE - Muzeul de Geologie adăposteşte radiaţii mai puternice decât centrala de la Cernobîl

UPDATE - Muzeul de Geologie adăposteşte radiaţii mai puternice decât centrala de la Cernobîl
Jurnalistul GSP Cătălin Tolontan își cere scuze publice pentru erorile din articolul legat de radiațiile de la Muzeul de Geologie din centrul Bucureștiului. În același timp, Tolontan susține...

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: Inimile prea rapide sau prea lente scad irigarea cu sânge

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: Inimile prea rapide sau prea lente scad irigarea cu sânge
Galerie Foto Sunt cardiaci care se vaită de un galop al inimii, apărut pe neşteptate, şi starea lor de rău îi alarmează. Aritmiile sunt explicate de medic primar doctor Gabriel Tatu Chiţoiu, preşedinte al Societăţii...

Cum vor arăta mall-urile viitorului

Cum vor arăta mall-urile viitorului
Capitala are în prezent 15 centre comerciale, 11 parcuri de retail şi şase galerii comerciale care găzduiesc aproximativ 2.700 de magazine. Vorbim de 650 de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne la 1...

Băsescu, ales președinte al creditorilor lui Băsescu

Băsescu, ales președinte al creditorilor lui Băsescu
Galerie Foto Procesul privind insolvența fabricii de pui din Portul Constanța, controlată de familia lui Mircea Băsescu, a intrat într-o nouă etapă. Teoretic, la cererea lichidatorului judiciar al SC Fattoria Terrantica...

Chef Cătălin Scărlătescu, juratul emisiunii "Chefi la cuţite": "Românul gătește bine, dar mânâncă prea mult"

Chef Cătălin Scărlătescu, juratul emisiunii "Chefi la cuţite": "Românul gătește bine, dar mânâncă prea mult"
Galerie Foto Cei mai simpatici chefi din ţară şi aventurile lor culinare revin de săptămâna viitoare pe micul ecran. Al treilea sezon al show-ului "Chefi la cuţite", cel mai de succes show al Antenei 1,...