x close

„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin

0
Autor: Alex Nedea 09 Dec 2016 - 08:36
„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin saiko3p/Getty Images/iStockphoto Barrels in the wine cellar, Porto, Portugal
Vezi galeria foto


Pentru evazionişti vinul are un „buchet” aparte: miroase a bani negri uşor de făcut. Pentru că este printre puținele băuturi alcoolice din țară care nu se supun accizării, un fluviu de vin „prefăcut” țâşneşte din subteranele economiei naționale, umplând paharele a mii de români, care îl beau fără să aibă habar ce conține cu adevărat. 

România toată mustește de vin contrafăcut, o băutură la vedere, accesibilă și mai ales foarte, foarte ieftină. Puteți degusta și dumnea-voastră din orice magazin de la colțul străzii. Îl găsiți de cele mai multe ori în bidoane de plastic la doi litri, cu un preț incredibil de scăzut, sub trei lei litrul, o sumă care nu ar acoperi nici pe departe costul de producție al unui vin făcut din struguri, fie și unul foarte prost făcut. Potrivit legii, orice băutură care poartă denumirea de vin trebuie să fie făcută exclusiv din boabe de struguri, adică să aibă apă și zahăr atât cât ies din fructul strivit, fără nicio picătură de adaos. Numai că, în realitate, pe rafturile magazinelor noastre se află de multe ori cu totul și cu totul altceva. Am încercat să vedem și noi ce anume se găsește în aceste sticle cu ajutorul specialiștilor de la Laboratorul pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice din București (LACVBA).

 

Vinul care nu a văzut niciodată strugurii

Pentru început, am mers la mai multe magazine sătești din județele Constanța, Buzău și Ilfov pentru recol-tare. Am cumpărat tot ce se putea mai ieftin, sticle sau bidoane pe eticheta cărora era imprimată titulatura de „vin”. Conținutul, în schimb, ridica suspiciuni până și vânzătorilor deveniți sceptici în privinţa propriilor produse. „O fi vin în sticlele astea?”, întrebăm o vânză-toare dintr-un butic de lângă localitatea viticolă Murfatlar. „Eu știu dacă e la banii ăștia?! Nu știu dacă e tocmai calitate, dar astăzi bem și spirt, ca să murim mai repede”. În total am dus patru produse diferite la analiză la Laboratorul pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice din București. Primul test a fost degustarea. Laborantul-șef Daniela Potmischil, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, toarnă prima probă într-un pahar. Lichidul gălbui curge limpede pe pereții de sticlă și
nimic nu pare la prima vedere în neregulă. Laboranta îl duce la nas. „Pfoaaa!”, exclamă și își retrage capul de parcă ar fi fost lovită. „A cârpe nespălate miroase!”. Gustă. Înghite și pe față i se citește o scârbă nedisimulată. „E cutremurător de prost!”. Pe următoarea probă, un „rose”, nici nu poate să o țină în gură și fuge spre chiuvetă să scuipe. „Dacă nu mor în minutul următor, îmi dați o medalie. Mi se pare o pedeapsă să trebuiască să consumăm așa ceva”.

Am supus vinurile dubioase la o serie de analize de laborator. Rezultatele nu miros nici ele bine. „Parametrii pe care i-am determinat nu sunt parametrii specifici unui vin. Este extrem de apos. Extractul nu respectă limita minimă. Extractul reprezintă totalitatea substanțelor care dau corpul vinului și există un minim care nu este discutabil. Acesta a avut 8,5 față de minimum 15 din legislația atât națională, cât și cea europeană”, ne spune expertul Daniela Potmischil. Am vrut să vedem cât din soluție e vin și cât e altceva. Conform legii, un „vin” trebuie să aibă doar alcool și apă din boabă de strugure, dar conținutul sticlelor analizate e departe de rețeta impusă de lege. Unele sunt o contra-facere atât de grosolană, încât unele probe nu conțin nici măcar urme de struguri. E pur și simplu spirt cu arome. „Produsul conține alcool de altă proveniență decât fermentația natu-rală a mustului de struguri. Valoarea izotopică este specifică pentru alcool etilic rafinat din cereale”, a constatat Potmischil.

 

Investiţie minimă, profit maxim

Miza acestor vinuri care se vând la liber pe piață e clară. Falsificatorul poate produce nestingherit „vin” tot anul cu costuri minime. Îi trebuie apă de la robinet, alcool etilic, arome, coloranți și un bidon din plastic cu o etichetă convingătoare. Producătorii autentici, în schimb, depind de o podgorie după care așteaptă un an și în care investesc constant. Așa că la aproape zece ani de la includerea vinurilor pe lista de alimente, fabri-canții se simt scoși de pe piață. „Este greu să concurezi cu ei pentru că le dă mâna să meargă foarte jos cu prețurile, și la noi intervin foarte multe costuri, pornind de la costuri umane, materiale pe care trebuie să le folosim în fiecare an începând cu tăiatul viei până la cules. Mai apoi, e nevoie de îngrășăminte și de protecție fitosanitară”, ne spune reprezentantul unei firme care încearcă să joace cinstit pe piață. Vinificatorul a sesizat că se întâmplă ceva încă din 2007, când a fost eliminată acciza. „În anul în care au fost scoase timbrele fiscale de pe vin, furnizorul de adezivi pentru etichete spunea: nu știu ce se întâmplă, dar peste noapte am primit tot felul de cereri de la diverși producători, diverse srl-uri care vor să îmbutelieze vin. Din start a crescut producția de vin, între ghilimele vin”. Așa că, în plină campanie, imaginea de la sediile firmelor unui producător legal de vinuri și a unuia care îl falsi-fică diferă radical. Dacă într-o parte găsim zeci de oameni care robotesc continuu, trac-toare încărcate cu ciorchini într-un du-te-vino și zeci de mii de tone de must care se scurg în rezervoare gigant, dincolo e liniște și pace. La sediul uneia dintre firmele care, potrivit anchetatorilor, a umplut piața din România cu un așa-zis vin de masă, în spatele unor porți imense, ca de pușcărie, se ascunde o clădire care pare mai degrabă o casă particulară decât o cramă. O femeie ne închide ușa în nas, după ce ne spune că nu e nicio cramă acolo și că „șeful e plecat”. „Șeful”, un afacerist controversat din Buzău, era bănuit că a produs peste 20.000 de litri de vin contrafăcut, pe care l-a introdus în magazine din Buzău, Brăila, Ialomița, Prahova și Argeș. Dar nu ar fi singurul caz. La începutul anului, poliția a confiscat 11.000 de litri de vin în urma unei acțiuni de amploare desfășurate în depozite din Capitală, din Ilfov și din Vrancea. Dar această canti-tate e doar o picătură într-un ocean de falsificări.

 

Specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii e s timează că pes t e jumătate din vinurile ieftine de pe piață sunt contrafăcute. Așa s-a ajuns la următorul fenomen: în România, deși consumăm o cantitate de trei ori mai mare de alcool decât în Bulgaria, strângem la buget din taxele la alcool mai puţin decât vecinii de dincolo de Dunăre. Se estimează că evaziunea fiscală la alcool sare de 500 de milioane de euro. Cât să construiești, an de an, câteva spitale ultradotate.

Datele statistice ale Ministe Ministe-rului Agriculturii şi Dezvoltării rului Rurale arată că în România se consumă anual 100.000 de vagoane de vin, un vagon fiind echivalent cu 10.000 de litri. Din această cantitate, peste 30.000 de vagoane sunt reprezentate de vin din soiuri nobile, alte 20.000 de vagoane înseamnă vin din soiuri hibride, iar diferenţa de 50.000 de vagoane este reprezentată de vinul falsi falsi-ficat. România e pe locul ficat. 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 13367


Mai multe titluri din categorie

Mircea Dobre, ministrul Turismului: România este darul lui Dumnezeu ca potențial turistic. Faliment scrie pe afacerile prost gestionate

Mircea Dobre, ministrul Turismului: România este darul lui Dumnezeu ca potențial turistic. Faliment scrie pe afacerile prost gestionate
România are printre cele mai variate şi spectaculoase reliefuri din Europa, iar componenta sa rurală, pitorească şi arhaică, este deosebit de bine păstrată. Avem absolut toate atuurile unei destinaţii...

Afacerea lui Stelu & Pescariu, pasată în anturajul lui Truică

Afacerea lui Stelu & Pescariu, pasată în anturajul lui Truică
După ce, în urmă cu doi ani, controversatul afacerist, fost tenisman, Dinu Pesca­riu, și fosta săgeată a lui Dorin Cocoș, Gheorghe Stelian, au încercat să-și curețe numele de afacerile...

Ela Crăciun:  “Să alergi 10 minute în parc nu costă nimic”

Ela Crăciun:  “Să alergi 10 minute în parc nu costă nimic”
Galerie Foto Ela Crăciun, prezentatoarea şi realizatoarea emisiunii “Numai de bine”, di­fuzată la Antena 3, revine pe micile ecrane după o lungă perioadă în care a fost nevoită să ia o pauză din cauza...

Detectoarele de metale confiscate de poliție de la Emilian Eva au ajuns la Curtea Constituțională

Detectoarele de metale confiscate de poliție de la Emilian Eva au ajuns la Curtea Constituțională
Galerie Foto Cu un picior în pușcărie, pentru acte de comerț incompatibile cu func­ția și infracțiuni de corupție reținute de foștii săi colegi de la DNA, procu­rorul suspendat Emilian Eva le dă bătăi de...

IMAGINI LIVE Zăpadă în staţiunea Păltiniş, după ce sezonul de schi s-a închis

IMAGINI LIVE Zăpadă în staţiunea Păltiniş, după ce sezonul de schi s-a închis
Stratul de zăpadă este de 11 centimetri în staţiunea Păltiniş din munţii Cindrel, însă aici principalul complex cu şase pârtii de schi s-a închis în urmă cu câteva...

Nu există medicamente de tratare a apendicitei, se scoate apendicul chirurgical

Nu există medicamente de tratare a apendicitei, se scoate apendicul chirurgical
Apendicita este adesea înşelătoare, simptomele sunt în travesti şi, de fapt, aparţin altor suferinţe: ale aparatului genital, ale colicilor renale, ale ulcerelor, ale dereglărilor biliare. Dar...

Filiera turcească din Pantelimon și proprietățile imobiliare intabulate la notarul Ioana Băsescu

Filiera turcească din Pantelimon și proprietățile imobiliare intabulate la notarul Ioana Băsescu
Tribunalul Bucureşti are pe rol un dosar privind insolvența unei companii controlate de un cetățean turc, companie care a deținut suprafețe importante de teren intravilan în orașul ilfovean Pantelimon. Cu...

Un chef de sănătate

Un chef de sănătate
Unul din cei mai buni bucătari români, chef Cezar, cutreieră țara în lung și-n lat pentru a-i învăța pe copiii din școli să mănânce sănătos. O face voluntar, convins că așa poate lupt...

Clotilde Armand: USR trebuie să fie un loc unde și elefanții se simt bine

Clotilde Armand: USR trebuie să fie un loc unde și elefanții se simt bine
Clotilde Armand şi-ar dori ca USR să devină un partid mare, în care chiar și „elefanți” politici de genul fostului premier Dacian Cioloş să se simtă bine. Vicepreședintele USR nu s-a decis...

Sebastian Ghiță și afacerile ignorate de DNA

Sebastian Ghiță și afacerile ignorate de DNA
Galerie Foto Fuga și arestarea lui Sebastian Ghiță în Serbia redeschid discuțiile despre nivelul de protecție a fostului deputat PSD, membru în Comisia Parlamentară pentru Controlul Activității SRI, protecție de...
Serviciul de email marketing furnizat de