x close

„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin

0
Autor: Alex Nedea 09 Dec 2016 - 08:36
„Minuni” în lanţ: cum se transformă apa în vin saiko3p/Getty Images/iStockphoto Barrels in the wine cellar, Porto, Portugal
Vezi galeria foto


Pentru evazionişti vinul are un „buchet” aparte: miroase a bani negri uşor de făcut. Pentru că este printre puținele băuturi alcoolice din țară care nu se supun accizării, un fluviu de vin „prefăcut” țâşneşte din subteranele economiei naționale, umplând paharele a mii de români, care îl beau fără să aibă habar ce conține cu adevărat. 

România toată mustește de vin contrafăcut, o băutură la vedere, accesibilă și mai ales foarte, foarte ieftină. Puteți degusta și dumnea-voastră din orice magazin de la colțul străzii. Îl găsiți de cele mai multe ori în bidoane de plastic la doi litri, cu un preț incredibil de scăzut, sub trei lei litrul, o sumă care nu ar acoperi nici pe departe costul de producție al unui vin făcut din struguri, fie și unul foarte prost făcut. Potrivit legii, orice băutură care poartă denumirea de vin trebuie să fie făcută exclusiv din boabe de struguri, adică să aibă apă și zahăr atât cât ies din fructul strivit, fără nicio picătură de adaos. Numai că, în realitate, pe rafturile magazinelor noastre se află de multe ori cu totul și cu totul altceva. Am încercat să vedem și noi ce anume se găsește în aceste sticle cu ajutorul specialiștilor de la Laboratorul pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice din București (LACVBA).

 

Vinul care nu a văzut niciodată strugurii

Pentru început, am mers la mai multe magazine sătești din județele Constanța, Buzău și Ilfov pentru recol-tare. Am cumpărat tot ce se putea mai ieftin, sticle sau bidoane pe eticheta cărora era imprimată titulatura de „vin”. Conținutul, în schimb, ridica suspiciuni până și vânzătorilor deveniți sceptici în privinţa propriilor produse. „O fi vin în sticlele astea?”, întrebăm o vânză-toare dintr-un butic de lângă localitatea viticolă Murfatlar. „Eu știu dacă e la banii ăștia?! Nu știu dacă e tocmai calitate, dar astăzi bem și spirt, ca să murim mai repede”. În total am dus patru produse diferite la analiză la Laboratorul pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice din București. Primul test a fost degustarea. Laborantul-șef Daniela Potmischil, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, toarnă prima probă într-un pahar. Lichidul gălbui curge limpede pe pereții de sticlă și
nimic nu pare la prima vedere în neregulă. Laboranta îl duce la nas. „Pfoaaa!”, exclamă și își retrage capul de parcă ar fi fost lovită. „A cârpe nespălate miroase!”. Gustă. Înghite și pe față i se citește o scârbă nedisimulată. „E cutremurător de prost!”. Pe următoarea probă, un „rose”, nici nu poate să o țină în gură și fuge spre chiuvetă să scuipe. „Dacă nu mor în minutul următor, îmi dați o medalie. Mi se pare o pedeapsă să trebuiască să consumăm așa ceva”.

Am supus vinurile dubioase la o serie de analize de laborator. Rezultatele nu miros nici ele bine. „Parametrii pe care i-am determinat nu sunt parametrii specifici unui vin. Este extrem de apos. Extractul nu respectă limita minimă. Extractul reprezintă totalitatea substanțelor care dau corpul vinului și există un minim care nu este discutabil. Acesta a avut 8,5 față de minimum 15 din legislația atât națională, cât și cea europeană”, ne spune expertul Daniela Potmischil. Am vrut să vedem cât din soluție e vin și cât e altceva. Conform legii, un „vin” trebuie să aibă doar alcool și apă din boabă de strugure, dar conținutul sticlelor analizate e departe de rețeta impusă de lege. Unele sunt o contra-facere atât de grosolană, încât unele probe nu conțin nici măcar urme de struguri. E pur și simplu spirt cu arome. „Produsul conține alcool de altă proveniență decât fermentația natu-rală a mustului de struguri. Valoarea izotopică este specifică pentru alcool etilic rafinat din cereale”, a constatat Potmischil.

 

Investiţie minimă, profit maxim

Miza acestor vinuri care se vând la liber pe piață e clară. Falsificatorul poate produce nestingherit „vin” tot anul cu costuri minime. Îi trebuie apă de la robinet, alcool etilic, arome, coloranți și un bidon din plastic cu o etichetă convingătoare. Producătorii autentici, în schimb, depind de o podgorie după care așteaptă un an și în care investesc constant. Așa că la aproape zece ani de la includerea vinurilor pe lista de alimente, fabri-canții se simt scoși de pe piață. „Este greu să concurezi cu ei pentru că le dă mâna să meargă foarte jos cu prețurile, și la noi intervin foarte multe costuri, pornind de la costuri umane, materiale pe care trebuie să le folosim în fiecare an începând cu tăiatul viei până la cules. Mai apoi, e nevoie de îngrășăminte și de protecție fitosanitară”, ne spune reprezentantul unei firme care încearcă să joace cinstit pe piață. Vinificatorul a sesizat că se întâmplă ceva încă din 2007, când a fost eliminată acciza. „În anul în care au fost scoase timbrele fiscale de pe vin, furnizorul de adezivi pentru etichete spunea: nu știu ce se întâmplă, dar peste noapte am primit tot felul de cereri de la diverși producători, diverse srl-uri care vor să îmbutelieze vin. Din start a crescut producția de vin, între ghilimele vin”. Așa că, în plină campanie, imaginea de la sediile firmelor unui producător legal de vinuri și a unuia care îl falsi-fică diferă radical. Dacă într-o parte găsim zeci de oameni care robotesc continuu, trac-toare încărcate cu ciorchini într-un du-te-vino și zeci de mii de tone de must care se scurg în rezervoare gigant, dincolo e liniște și pace. La sediul uneia dintre firmele care, potrivit anchetatorilor, a umplut piața din România cu un așa-zis vin de masă, în spatele unor porți imense, ca de pușcărie, se ascunde o clădire care pare mai degrabă o casă particulară decât o cramă. O femeie ne închide ușa în nas, după ce ne spune că nu e nicio cramă acolo și că „șeful e plecat”. „Șeful”, un afacerist controversat din Buzău, era bănuit că a produs peste 20.000 de litri de vin contrafăcut, pe care l-a introdus în magazine din Buzău, Brăila, Ialomița, Prahova și Argeș. Dar nu ar fi singurul caz. La începutul anului, poliția a confiscat 11.000 de litri de vin în urma unei acțiuni de amploare desfășurate în depozite din Capitală, din Ilfov și din Vrancea. Dar această canti-tate e doar o picătură într-un ocean de falsificări.

 

Specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii e s timează că pes t e jumătate din vinurile ieftine de pe piață sunt contrafăcute. Așa s-a ajuns la următorul fenomen: în România, deși consumăm o cantitate de trei ori mai mare de alcool decât în Bulgaria, strângem la buget din taxele la alcool mai puţin decât vecinii de dincolo de Dunăre. Se estimează că evaziunea fiscală la alcool sare de 500 de milioane de euro. Cât să construiești, an de an, câteva spitale ultradotate.

Datele statistice ale Ministe Ministe-rului Agriculturii şi Dezvoltării rului Rurale arată că în România se consumă anual 100.000 de vagoane de vin, un vagon fiind echivalent cu 10.000 de litri. Din această cantitate, peste 30.000 de vagoane sunt reprezentate de vin din soiuri nobile, alte 20.000 de vagoane înseamnă vin din soiuri hibride, iar diferenţa de 50.000 de vagoane este reprezentată de vinul falsi falsi-ficat. România e pe locul ficat. 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 26214


Mai multe titluri din categorie

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de