Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De 25 de ani, România a devenit un imens șantier unde se ridică neîncetat, din bani publici, mii de biserici. Luna trecută, Guvernul a anunțat că nu va mai da bani pentru construcția de lăcașuri de cult. Anul pe care tocmai l-am început ar fi primul de după Revoluţie cu un scrutin fără investiții în biserici.
Părintele „Gheorghe” (îi vom păstra anonimatul pentru a-l proteja de riposta superiorilor) slujește într-una din cele mai sărace comune ale țării, o localitate cu 2.200 de suflete, af lată într-un declin demografic accelerat. Acum zece ani, deși numărul enoriașilor tot scădea, preotul a considerat că biserica satului, „construită din chirpici, ca acum 150 de ani”, ar fi insuficientă pentru creștinii ortodocși din localitate.
Așa că a cerut voie de la superiorii de la Arhiepiscopie să mai ridice alta în aceeași curte. Mai mare. Poate chiar prea mare, o recunoaște chiar el. „A mea e maaare cât o catedrală, că așa am găsit proiectul. Dacă găseam un proiect mai mic, poate o făceam mai mică”, ne zice părintele, fără să ne dea detalii despre unde anume a găsit proiectul ăsta și de ce era necesară cu adevărat o catedrală într-un sătuc sărac lipit pământului. Când s-a apucat de construcție, știa că sursa sigură de finanțare nu e decât una: Guvernul României. Căci, din ce știe că se întâmplă în județ, Arhiepiscopia nu dă bani niciodată pentru construcția de lăcașuri de cult.
„Arhiepiscopia ne acordă doar binecuvântarea pentru dosarul de finanțare pe care îl întocmim şi îl înaintăm către Secretariatul de Stat pentru Culte”. Și din 2005 au început să tot vină bani pentru biserica cea mare și nouă aflată nicăieri. Numai că, un an mai apoi, surpriză! Arhiepiscopia a decis să se mai facă o altă biserică nouă în aceeași comună cu enoriași puțini. Așa că noua „catedrală” a părintelui Gheorghe devenea deja o investiție inutilă.
„Când am început eu construcția, se simțea nevoia unei biserici mari, pentru că nu mai încăpea lumea acolo. Dar după aceea, s-a considerat că mai e nevoie de încă una. Acum încape lumea în biserica veche lejer, că dacă s-a dat satul în două, s-au înjumătățit și oamenii. Și acum ce trebuia să fac, să o întrerup pe asta?”.
Sigur că nu a întrerupt nimeni construcția. An de an, preotul a primit fonduri de la Guvern pentru înălțarea catedralei cu enoriași cât să încapă într-o garsonieră mai răsărită. În vreme ce noul lăcaşde cult, concurent, primea și el sume de bani tot de la Guvernul României. Căci în sat lumea e prea săracă să doneze pentru cele două construcții.
Anii electorali dublează sumele pentru biserici
Potrivit unor date ajunse în posesia Jurnalului Național, în ultimii trei ani, Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) a făcut peste 2.100 de alocări pentru construcția sau repararea unor lăcașuri de cult de rit ortodox, catolic sau musulman. Cel mai mare șantier care înghite fonduri este de departe Catedrala Mântuirii Neamului, care a primit, între 2013 și 2015, 116 milioane de lei.
Banii de la SSC sunt bani publici, dar valoarea reală a sumelor venite de la contribuabili este greu de cuantificat, pentru că, pe lângă SSC, mai sunt și alte autorități publice, precum primăriile și consiliile județene, care alocă sume consistente. De pildă, doar Primăria din Sectorul 1 al Capitalei a alocat, în 2014, nu mai puțin de lei pentru construcția și renovarea de biserici. Dacă ne uităm pe raporde 14 milioane tările Guvernului, aflăm și care este adevărata miză a acestor alocări. Căci în ani electorali, sumele date pentru construcția de biserici aproape că se dublează.
De exemplu, în 2014, an în care au avut loc alegerile pentru președinție, s-au alocat de 900 de ori fonduri pentru construcția și renovare de biserici, față de 2013, când s-au dat doar de 600 de ori. Dacă pentru Catedrala Mântuirii Neamului, cu un an anterior scrutinului, s-au dat doar 24 de milioane de lei, în 2014 s-au oferit 47 de milioane.
Politicul primește în schimb propagandă direct la altar
La schimb cu aceste alocări a venit sprijinul negreșit din partea unor oameni ai Bisericii Ortodoxe Române, care s-au arătat extrem de prietenoși cu membrii Guvernului. În campania electorală din 2014, Victor Ponta, liderul Guvernului, a fost ridicat în slăvi în biserici. Pe internet au și apărut preoți propovăduind partidul aflat la putere.
Cum a fost cazul predicii de la biserica din Moftinu Mic, județul Satu Mare, unde părintele duhovnic Sebastian, de la Mănăstirea Țeghea, îi îndemna de zor pe credincioși ca, la alegerile de peste o săptămână, să voteze Victor Ponta: „Să încercăm să ne unim și să fim frați împreună cu noi (sic!), iar duminică, data alegerilor, ne îndeamnă pe noi, pe toți oamenii care sunt creștini și ortodocși, să mergem și să dăm un vot pentru țara noastră. Să votăm cu cei care sunt ortodocși, Victor Ponta, căci el poate să ne unească, poate să ne ajute să ne ducem viața noastră pe calea desăvârșită”.
Dar ăsta nu a fost nici pe departe un eveniment izolat, dat fiind că însuși Episcopul vicar al Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Iustin Sigheteanul, i-a îndemnat, în aceeași perioadă, pe credincioși să voteze „un creștin ortodox, care își face semnul Sfintei Cruci”, adică ortodoxul Victor Ponta, care se afla în competiție, în turul al doilea, cu protestantul Klaus Iohannis.
Anul acesta vor fi din nou alegeri. Dar pare să fie primul an din ultimii 25 în care această simbioză profundă biserică-politic ar suferi o sincopă, întrucât fonduri dedicate în buget pentru ridicarea de biserici nu mai sunt. Totuși, am putea avea surprize, căci în urma unei discuții între Dacian Cioloș și Patriarh, premierul a lăsat gura sacului deschisă: „Avem toată deschiderea pentru asemenea alocări, dacă vom avea resurse”, a spus, luna trecută, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
În 2007 s-a pus piatra de temelie, însă lucrările propriu-zise au demarat în 2010 cu organizarea de şantier şi câteva lucrări de infrastructură. În cinci ani, Catedrala Neamului s-a ridicat la cota +45 deasupra solului, estimările fiind optimiste pentru anul viitor, când ar urma să ajungă la cota +80. Pentru asta are nevoie de finanțare.
Costurile pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului se ridică la 80 de milioane de euro şi până acum s-au cheltuit 40 de milioane de euro, iar construcţia se află la jumătate.
18.300 de biserici sunt în România. Prin comparaţie, există doar 4.700 de şcoli generale şi 425 de spitale.
40 de milioane de euro, de atâta mai are nevoie Biserica Ortodoxă Română pentru finalizarea Catedralei M ântuirii Neamului.
