x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Spitalele din orașele mici - la mila Domnului și a primăriilor

Spitalele din orașele mici - la mila Domnului și a primăriilor

de Ionela Gavriliu    |    05 Mai 2015   •   10:43
Spitalele din orașele mici - la mila Domnului și a primăriilor

În faţa exodului de medici din spitalele mici, managerii au ajuns la concluzia că trebuie să ia problema pe cont propriu şi să caute singuri soluţii. Altfel, vor rămâne șefi peste niște clădiri goale. Prin facilități obținute de la autoritățile locale, directorii încearcă să cârpească, la nivel local, dezastrul din întreg sistemul. La spitalul din Târgu Cărbuneşti, județul Gorj, directorul s-a gândit să le ia de pe cap medicilor tineri grija locuinței. Cu ajutorul pri-măriei, le pune la dispoziție apartamente de serviciu, iar pe specialiști îi încurajează să facă multe gărzi, ca să-și poată rotunji veniturile mici.

„Am făcut tot ce am putut, ce a ținut de noi. Salariile sunt micuţe, ne descurcăm greu, dar norocul nostru sunt gărzile. Pentru că Târgu Cărbunești e spital de urgenţă, medicii mai primesc nişte bani în plus”, explică directorul spitalului, dr. Constantin Tîrziu. În acest moment, spitalul are 17 rezidenţi pe post, iar managerul speră că vor rămâne pe baricade și după ce vor termina perioada de rezidențiat. Ei pot locui în aparta¬mentele puse la dispoziție de primărie, pentru care plătesc lunar 800 de lei. „De la noi n-au plecat mulți medici și nu avem carențe mari. Am reuşit să-i păstrez, m-a ajutat Dumnezeu în primul rând, apoi autoritățile locale, că au înţeles situația”, spune dr. Tîrziu.

Și e chiar o minune că medicii au ales să rămână într-un spital sărac dintr-un oraș și mai sărac. Pe lângă tratarea bolnavilor, de multe ori spitalul e şi serviciu de asistenţă socială. În fiecare zi, la urgenţe ajung 35-45 de oameni. „E bolnav, nu e bolnav, e foarte greu să trimiți acasă un om care vine de la mulți kilometri și care nu-și permite să facă drumul în ziua aia și n-are unde sta. Aşa că se aglomerează urgenţa, se aglomerează spitalul cu totul, uneori”, descrie directorul situația.

Reacție în lanț: „Dacă pleacă un medic, mai pleacă alți cinci pe lângă el”
Soluțiile de avarie găsite de unii manageri, nu funcționează mereu. La Beiuș, în Bihor, nici locuințele de serviciu, nici alte artificii tempo¬rare nu au oprit valul de plecări. Dermatologul a plecat din țară, la endocrinologie nu mai vine nimeni, la ortopedie și recuperare medicală nu se anunță nimeni, în ciuda scoaterii la concurs a posturilor. Iar varianta epuizantă a gărzilor, care le poate crește veniturle și cu 40%, nu poate fi o opțiune pe termen lung. „Dacă pleacă un medic, mai pleacă alți cinci pe lângă el. Pentru că au termen de comparație și văd că sunt locuri unde se poate munci pe mai mulți bani, în alte condiții. Dacă nu cresc în curând veniturile medicilor, situația va fi dramatică”, precizează managerul spitalului din Beiuș, Aurica Boitor.

Ca și cum problemele unității medicale nu ar fi fost suficiente, de trei ani de zile spitalul se luptă cu plata despăgubirilor într-un caz de malpraxis, în care trebuie să plătească în solidar cu doi medici suma de 7 miliarde de lei. Pentru acești bani spitalul s-a împrumutat de la primărie și trebuie să returneze suma până la sfârșitul anului 2016. „Ne simțim descoperiți, pentru tot e de vină medicul. Dar noi, și dacă am vrea să facem mai mult, nu avem cu ce”, explică dr. Boitor.

Orice cheltuială neprevăzută este o povară pentru spital, iar medicii trebuie să facă față lipsu¬rilor de tot felul. Culmea ironiei, în șapte secții ale spitalului nu există calculatoare, iar doctorii, pentru a-și putea face meseria ca în secolul XXI, își aduc laptopurile de acasă. Directorul Boitor se gândește ce va face de la 1 mai când pe capul lor vor veni și cardurile de sănătate. „Ca pregătire, avem medici foarte buni, dar e mai greu cu restul…”, mărturisește managerul.

”Anul trecut, 4 milioane de români au ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe, 4 milioane au apelat la ambulanţă şi tot aproximativ 4 milioane de oameni au fost inter-naţi. Deci aproape 12 milioane de români au avut nevoie de sistemul de sănătate. Din asigurări se strâng bani, pot părea sume colosale, dar dacă-i împarţi la câţi români suntem, revin cam 300 de euro pe an de om. Ce să faci mai întâi cu banii ăştia?”
Gheorghe Borcean, președinte Colegiul Medicilor

Șeful Colegiului Medicilor explică de ce se golesc spitalele

Actualul președinte al Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, își amintește că și la Caransebeș, unde a fost director de spital mulți ani, primăria oferea locuință cu chirie ieftină tinerilor medici, numai să rămână în spital. Dar crede, cu sinceritate, că asemenea măsuri sunt frecție la piciorul de lemn. „Proble-mele din cauza cărora medicii pleacă din România sunt mult mai profunde. Pentru că nu te faci medic doar ca să asculţi cu un stetoscop, ca să nu ai medicamente cu care să tratezi oamenii, să nu ai imagistică de calitate, să nu poţi face medicină în interesul cel mai bun al pacientului. Solu-ţiile ţin de societate, de cum e privit şi respectat medicul, de felul în care acesta vede posi-bilitatea de a trăi în confort, aşa cum merită, de condiţiile în care îşi poate practica me-seria, de modul ruşinos în care obţine venituri”, explică președintele Borcean.

 

×
Subiecte în articol: spital România fără doctori