22 septembrie 2012 - Contul de Facebook al "Rotenberg Winery”: "Astăzi îl avem încă o dată ca oaspete în Romînia pe Leonard Cohen. Ca de obicei, cei de la VIP şi echipa artistului se vor bucura de vinul Rotenberg. Recomand tuturor să cumpere ultimul lui album Old Ideas. Mai ales celor apropiindu-se sau trecuţi de 60 de ani.”
1991, Israel: Se acordă premiul de stat inginerului Mihail Rotenberg pentru inovaţii în comunicaţii (switch-uri). Adaugă la asta şi pionieratul în dezvoltarea tehnologiei Wi-Fi.
Autorul textului de pe Facebook este inginerul de "ieri”, din Israel: Mihail Rotenberg (60 de ani). Business-ul IT&C a fost lichidat aproape în întregime, optând din 2007 pentru viticultură. Împodobită cu Merlot, dar şi cu o cramă în centrul comunei Ceptura de Jos - Prahova.
"Vinul s-a transformat dintr-un obiect de cult, datorită efectelor halucinogene ale alcoolului, într-un obiect de cultură. Exact ca şi cartea (…) Să ai o vie, satisface mult mai mult snobismul oamenilor (iar snobismul este şi un lucru bun) decât să ai un restaurant. Să ai o vie e ceva similar cu o colecţie de artă, este o activitate culturală care îmi satisface mie sufletul. Iar imaginea pe care vreau eu să o proiectez acum nu e a unui om de afaceri, ci a unui om de cultură”. Cuvinte care capăta mai multă consistenţă şi graţie locului în care se desfăşoară discuţia. Ştiu, vă gânditi deja la cramă şi la cele câteva sticle de vin Rotenberg bine aerate (Emeritus, Menestrel, Rapsod), potrivit de răcite şi însoţite de brânzeturi frantuzeşti...Suntem însă undeva prin cartierul Primăverii, într-o vilă ticsită cu artă românească interbelică: Victor Brauner este la mare preţ iar Tristan Tzara răsare extrem de burghez dintre nişte rame aurite.
A plecat în Israel în 1979, începându-si activitatea de cercetare în domeniul comunicaţiilor militare la firme precum Motorola. Părăsise România ca inginer la Institutul de Cercetări-Proiectari Maşini Unelte din Industria Uşoară.
"Oamenii din zona asta de IT&C, în general ce au fost ei în tinereţe? Şoricei de bibliotecă. Oameni care nu numai că au învăţat bine matematica, calculatoare, electronică, dar au citit şi cărţi, s-au lăsat descoperiţi la toate influenţele culturale ale lumii”, spune Mihail Rotenberg, la o observaţie de-a mea legată de evenimentul enologic cu care se încheie, an de an, Ziua Comunicaţiilor, iniţiat de un "venerabil” al industriei locale IT&C.
L-am prins pe proprietarul Cramelor Rotenberg în plin proces de mutare. În scurt timp, reşedinţa de bază va rămâne casa de la Snagov, un loc cu o anumită încărcătura emoţională.
"Pe la 15-16 ani plecam cu prietenii, cu cortul, la Snagov. Era iesirea noastră de 1 mai”. Acum, Mihail Rotenberg fixează Snagovul ca un punct de legătură pe traseul Bucuresti-cramă.
"Zona de vie aleasă e cea mai usor accesibila din Bucuresti, geografic (80). În al doilea rând, se face vin roşu (...) Vinul roşu e mai complex, are o anumită mistică mai adâncă şi mai învăluitoare decât vinul alb”.
Se cultivă acum 25 de hectare de vie aflată între comunele Ceptura si Fântânele, solul argilos şi anumite condiţii climatice fac ca vinul produs aici să fie asemănător cu cel din Pomerol (Bordeaux).
"Am cumpărat o ruină de la Halewood, am făcut o cramă gravitaţională. Aşa erau în Bourgogne, în sec. XVII-XVIII. Se făceau pe diverse niveluri pe o coamă de deal: vinul curgea de la o staţie de prelucrare la alta, prin forţa propriei sale greutăţi. Iar crama asta pe care am luat-o eu avea doua straturi suprapuse”. Vinul Rotenberg este învechit în butoaie timp de 12-24 de luni, în funcţie de evoluţia sa, gorunul românesc rămânând un strajnic aliat în aceste proceduri delicate.