Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nascut la 7 iunie 1886, Henri Coanda avea doar 24 de ani in 1910, atunci cand a testat, la Paris, primul avion cu reactie din lume, pe care il concepuse cu trei ani mai devreme!
Desi realizarea a marcat doar inceputul unui lung sir de inventii uimitoare, pe care savantul a continuat sa le ofere omenirii pana in ultimul an al vietii sale de 86 de ani, prea putini stiu de existenta acestora. Asta, pentru ca, dupa decesul savantului, acum aproape patru decenii, statul roman nu s-a mai preocupat mult timp de fabulosul patrimoniu donat de acesta, nici macar in sens educational.
Henri Coanda a fost un savant cu pregatire polivalenta, iar descoperirile sale sunt in varii domenii: aeronautica, constructii, transporturi, industrie, medicina, biologie, protectia mediului. Multe din cele 250 de inventii certificate prin 707 brevete internationale stau la baza unor sisteme, masini si unelte care se folosesc si astazi in diverse industrii sau chiar in viata de zi cu zi.
De pilda:
- Efectul Coanda (pe care savantul l-a identificat chiar cu ocazia testarii avionului cu reactie) are aplicatii la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare bifazice etc. De asemenea, are aplicatii in domeniul medical in crearea inimii artificiale, dar si in ecologie – crearea barierei anti-rechini.
- Case multicelulare si din prefabricate, ce pot fi asamblate in 5 ore.
- Aerodina lenticulara – farfuria zburatoare Coanda, fara piese mecanice in miscare, capabila de decolare-aterizare pe verticala si de zbor la punct fix.
- Rezervoare din beton armat, precum rezervorul de stocare a petrolului plasat chiar in mijlocul marii de Emiratul Dubai.
- Propulsia aerodepresiva care a stat la baza transporturilor de containere in tub.
- Turbina eoliana.
Retete de regenerare a solului si sisteme de stropit pentru camp
- Multispicul de grau Coanda.
- Desalinizarea apei marine cu ajutorul energiei solare si observatii in privinta cristalizarii diferite a apei in functie de zona de pe glob. Coanda a observat si a fotografiat de-a lungul timpului aproape 1.500 de fulgi de zapada care ne arata structura energetica diferita a apei in functie de locul de provenienta.
- Studii asupra antigravitatiei – biogravitoni.
Pe langa toate acestea (si multe alte inventii), Coanda a fost si un artist talentat, invatacel al sculptorului francez Rodin si prieten al lui Brancusi, cu care a colaborat in arta si in stiinta.
Constructii ale viitorului
In dorinta sa de a participa la reconstructia de dupa primul razboi mondial, Henri Coanda a realizat constructii ieftine, usoare, modulare, prefabricate, antiincendiu si antifonate ce se puteau monta in doar cateva ore. Cel mai frumos proiect al sau, realizat impreuna cu arhitectul Dupres, a fost faimosul si giganticul imobil piramidal-cruciform avand inaltimea de 100 m si latura de baza de 222 m, care asigura adapost pentru aproape 700 de locatari, avand si facilitati comerciale, magazine, restaurante si spatii recreative.
In 1954, in localitatea Londe-les-Maures aflata pe coasta sudica a Frantei, Henri Coanda bulversa economia regiunilor desertice, demonstrand cum, cu doar 8 mp de suprafata de captare solara, poti produce 1.600 litri de apa potabila in 12 ore. Pe cateva hectare, se puteau obtine peste 50 de tone de apa potabila in 12 ore, plus tone de sare si alte substante extrase din apa de mare colectate si trimise spre industrie si economie.
Henri Coanda "ne-a bagat in traista" si "noi" am ars-o
In 1967, odata cu revenirea sa in tara, Henri Coanda a propus infiintarea unei Case a Gandirii Romanesti, ca forma suprema de manifestare ordonata si benefica a creativitatii autohtone. Din aceasta initiativa a rezultat Institutul de Creatie Stiintifica si Tehnica – INCREST, care a functionat unitar pana imediat dupa Revolutie. Dupa care s-a fragmentat si s-a risipit...
Citește pe Antena3.ro
Henri Coanda a lasat statului roman dreptul de a beneficia de pe urma inventiilor sale.
Familia Coanda a lasat statului roman imobilul Coanda si toate bunurile care au apartinut savantului, opera sa stiintifica de o viata si rezultatele acesteia: brevete, schite, proiecte, machete, medalii, diplome, precum si fotografii, scrisori, carti, tablouri si alte obiecte, care ar fi trebuit sa fie expuse in Muzeul Coanda, infiintat in Casa Coanda, in 1970.
Muzeul Coanda a fost desfiintat in 1977, imobilul Coanda este partial instrainat, vandut in anul 2009, cu fals in acte, unei persoane fizice, iar arhiva Coanda este pastrata impropriu, rispita la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida si la Muzeul Aviatiei.
Ce va fi
Rezultatele campaniei mediatice pe care Jurnalul National a initiat-o, pe data de 20 mai, in sprijinul initiativei Asociatiei Henri Coanda, de recuperare a proprietatii si destinatiei Casei Coanda, isi arata roadele. Chiar zilele acestea se redacteaza o hotarare de guvern, privind trecerea parterului Casei Coanda, din proprietatea privata a statului in cea publica a statului si in administrarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National (prin transfer de la RAAPPS), cu scopul reinfiintarii Muzeului National Henri Coanda. In privinta etajului Casei Coanda, Mircea Diaconu, ministrul Culturii, ne-a confirmat, chiar ieri (miercuri, 6 iunie) ca a initiat demersuri oficiale pentru anularea contractului de vanzare-cumparare.
Luni, 11 iunie a.c., Jurnalul National, Asociatia Henri Coanda si Biblioteca Nationala a Romaniei organizeaza un seminariu avand ca obiect gasirea celor mai bune solutii pentru grabnica restaurare, punerea in valoare si valorificare a patrimoniului Coanda. Intalnirea se va desfasura la noul sediul al Bibliotecii Nationale si sunt invitati reprezentanti ai institutiilor ce se pot implica in demersul enuntat. Reuniunea va fi prezidata de ministrul Culturii, Mircea Diaconu.
