Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DN1 este coşmarul oricărui şofer care merge la munte sau vrea să iasă din ţară pe la vama Borş. Drumul are 640 de kilometri, leagă Capitala de Ungaria şi a înghiţit bani pe măsură. La începutul lunii ianuarie, Ministerul Transporturilor a anunţat că va investi în DN 1 alte 88 de milioane de euro, din care în jur de 23 de milioane de euro sunt fonduri europene. Celelalte 65 de milioane sunt bani de la buget. Nu mai departe de anul 2005, cu proiecte aprobate şi licitaţii încheiate, CNADNR a pierdut, de această dată bani de la Banca Mondială, tot pe un proiect privind siguranţa traficului pe DN 1.
Milioanele aprobate de curând nu vor fi folosite pentru fluidizarea traficului cu vreo bandă de circulaţie în plus. Fluidizarea traficului pe DN1, "rezolvată" de alfel cu alte milioane de euro, trece de această dată pe locul doi în favoarea siguranţei. Astfel, cum DN 1 aliniază sistematic sute de maşini, iar viteza de deplasare spre staţiunile montane depăşeşte orice bun simţ, Ministerul Transporturilor vrea să se asigure că vom circula mai încet! Practic, în cele 65 de milioane de euro se vor identifica "punctele negre" de pe DN 1. Compania de drumuri va amenaja astfel în zonele cu probleme intersecţii, scuaruri sau treceri de pietoni. Zonele identificate ca fiind periculoase vor fi semnalizate corespunzător şi vor fi montate de asemenea şi opritoare de viteză. Se vor face, bineînţeles, şi unele exproprieri, acolo unde este necesară o mai bună vizibilitate. Cum CNADNR ne-a obişnuit cu licitaţii grandioase pentru câteva indicatoare de circulaţie, proiectul, finanţat în parte şi din bani europeni, va fi o afacere bună tot pentru clienţii de casă ai Companiei. Suma de 65 de milioane de euro, care va fi folosită pentru semnalizări şi amenajări de intersecţii, ar fi făcut posibilă, spre exemplu reabilitarea a aproximativ 100 de kilometri de drum. Proiectul adus la viaţă în acest moment de Ministerul Transporturilor, zace însă de ani buni în sertarele CNADNR, fondurile europene de aproape 23 de milioane de euro fiind bani alocaţi României pentru pre-aderare. Interesant este că, în loc să fie demarate şantiere serioase cu lucrări ample care să angreneze cât mai multe locuri de muncă, rămânem la lucrări de nişă: semnalizări, borduri, scuaruri şi treceri de pietoni.
DN 1 a avut de altfel mai multe încercări de modernizare. Ultima reabilitare, care abia s-a încheiat, a durat vreo patru ani. CNADNR a împărţit în trei sectoare, cei 100 de kilometri ai DN 1 dintre Braşov şi Sibiu. 60 de milioane de euro au fost plătiţi pentru reabilitarea porţiunii care leagă cele două judeţe.
Finanţarea a fost asigurată atât de banii de la buget cât şi de la Uniunea Europeană. Cum proiectul s-a derulat prin fonduri ISPA, CNADNR a pierdut bani frumoşi şi pe claim-uri (n. red. – pretenţii, solicitări). Astfel că, la sumele iniţiale date pe lucrări se mai adaugă alte 10 milioane de euro. Banii au fost plătiţi de Companie pentru pretenţiile cerute de constructori. În urma solicitărilor, antreprenorul care s-a ocupat de reabilitarea DN1, porţiunea dintre Braşov – Şercaia, a fost "despăgubit" de Companie cu aproape 5.000.000 de euro. Porţiunea imediat următoare a DN 1, între Şercaia şi limita judeţelor Braşov şi Sibiu a costat statul român alte 2.300.000 de euro, fără TVA. Aproape 2.600.000 de euro s-au dat pentru aceleaşi claimuri pe DN1, în apropiere de Vestem. Consultanţa pentru supervizarea lucrărilor a scos alţi bani frumoşi. Printr-un act adiţional din 2008, serviciile de consultanţă pentru Proiectarea şi Supervizarea Lucrărilor de Reabilitare a DN 1 Braşov – Sibiu, realizate de SC SPEA INGINERIA EUROPEA SA au fost evaluate la aproape 1 milion de euro.
Mai departe, bani frumoşi s-au plătit pe amenajarea DN 1 în nordul Bucureştiului. Porţiunea din Capitală a dat multe bătăi de cap CNADNR. Zeci de milioane de euro a înghiţit drumul naţional pentru consultanţă şi fluidizarea traficului. Astfel, în 2006, Search Corporation asista CNADNR pentru "fluidizarea traficului pe DN1 dar şi reabilitarea unei porţiuni a centurii rutiere a municipiului Bucureşti". Pentru aceste servicii, Compania a plătit 400.000 de euro. În 2009, un act adiţional pentru aceleaşi lucrări scotea din bugetul Companiei alte 2 500.000 de euro. În 2007, reabilitarea unui pod de pe DN1, afectat de inundaţii, era plătită cu 2.700.000 de euro. Tot în 2007 era atribuit contractul de 12 milioane de euro prin care firma Lena se angaja să fluidizeze traficul în zona de nord a Bucureştiului, prin lărgirea DN 1 între Aeroportul Băneasa şi Pasajul Otopeni. În 2008, printr-un act adiţional Lena mai primea 2.100.000 euro pentru aceleaşi lucrări. Pe raza DRDP Bucureşti, DN 1 a fost plombat în urmă cu aproape doi ani, valoarea lucrărilor a fost estimată la aproape 500.000 euro. Pentru servicii de proiectare a două poduri, aflate tot pe raza DRDP Bucureşti, Iptana primea în 2009 în jur de 20.000 de euro. SC Compania de Construcţii în Transporturi SRL a consolidat versantul de pe DN 1 şi a refăcut zidul de sprijin de la Sinaia pentru 1.700.000 euro.
600.000 de lei, uscaţi pe marginea drumului
CNADNR a plătit cu vârf şi îndesat fluidizarea traficului pe DN 1, la ieşirea din Bucureşti. 14 milioane de euro au costat lucrările şi consultanţa. Ulterior, Compania s-a gândit să amenajeze peisagistic cei 3,7 kilometri ai DN 1 din nordul Bucureştiului. Lena s-a angajat să se ocupe de proiect şi a plantat în fericire 325 de arbuşti. Pentru investiţia peisagistică s-au dat 600.000 de lei! Cel mai scump arbust tuia de pe piaţa din România a fost cel de pe DN 1: 600.000 de lei pentru amenajare peisagistică, 325 arbuşti tuia uscaţi. Final de ecuaţie: 18 milioane de lei bucata. Între timp arbuştii s-au uscat şi au dispărut, CNADNR a tăcut, Lena şi-a văzut de treabă. Jurnalul Naţional a relatat în vara anului 2009 modul în care Compania a aruncat banii pe amenajarea peisagistică. Cum recepţia aşa-zisei lucrări a avut loc din birourile Companiei, amenajarea peisagistică s-a redus de la jardiniere şi arbuşti foioşi la câţiva arbuşti plătiţi la supra preţ. Iniţial autorităţile au refuzat să ne răspundă la două întrebări simple: cât au costat aceşti arbuşti şi câţi au fost plantaţi. Pe atunci, ne trimiteau să îi numărăm! Şi chiar am făcut asta! Vestea proastă este că am găsit doar 325 de tuia. Şi aceştia uscaţi. Cifrele noastre nu s-au prea potrivit cu ale lor. Astfel, pe hârtiile autorităţilor, lucrurile arătau destul de roz, poate chiar verzi. DN 1 părea mai verde decât cea mai deasă pădure! "În total, au fost plantaţi 550 de arbuşti răşnoşi şi 2.655 de arbuşti foioşi iar suprafaţa pe care a fost plantată iarbă este de 5.183 metri pătraţi", preciza un comunicat al CNADNR. Lucrarea nerecepţionată şi pentru care nimeni nu îşi asumă nici o obligaţie sfidează realitatea. Între miile de copaci de pe hârtie şi arbuştii uscaţi pe marginea DN 1 sunt diferenţe de câteva zeci de mii de lei! Pentru DN 1, arbuştii tuia au venit la pachet cu un contract de reabilitare semnat de CNADNR cu Lena Construct. La doi ani de la "afacerea tuia", copăceii s-au uscat. Aici sunt banii dumneavoastră!
Citește pe Antena3.ro
