Drumul Babelor deschide calea betonierelor în Bucegi

Asfaltarea Drumului Judeţean 713, cunoscut şi sub numele de Drumul Babelor, înseamnă în mod concret cel mai important pas spre colonizarea urbană a Bucegilor. Sub ochii noştri, ai tuturor, pe bani publici şi prin mimarea funcţionării unor instituţii care ar fi trebuit să apere de fapt Parcul Natural Bucegi (PNB), sit Natura 2000, s-a dat startul unor afaceri grosolane pe seama muntelui.

Reabilitarea DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Babele, cum se numeşte oficial lucrarea, este doar cel mai important pas dintr-o serie de proiecte care înseamnă de fapt cocoţarea turistului de asfalt până în preajma monumentului naturii Babele. Pentru turnarea asfaltului şi-au dat girul consiliile judeţene Dâmboviţa şi Prahova (pe teritoriul cărora se află drumul), dar şefii Partidului Democrat Liberal (PDL) de la Târgovişte au mai multe proiecte care trebuie să favorizeze umflarea conturilor personale prin exploatarea ultimelor petice de natură sălbatică: piste de schi, cabane montane, asfaltarea unui alt drum, DJ 714, care deschide calea gloatelor sau proiectul viitoarei staţiuni Padina – Peştera.

Cucerirea Bucegilor este un proiect mai vechi, vehiculat încă de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, care şi-ar fi dorit construirea în zonă a unei staţiuni turistice. Ce nu a îndrăznit Ceauşescu însuşi să pună în aplicare, deşi nu avea Comisia Europeană pe cap, au început să viseze potentaţii locali încă din epoca guvernării PSD. Aceiaşi care astăzi, grupaţi sub stindardul portocaliu purtat de Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, îşi freacă mâinile fericiţi şi fac proiecte de pensiuni, moteluri şi hoteluri. Pentru că toate aceste planuri au primit OK-ul imediat ce Udrea a preluat portofoliul Turismului. Aceasta este secondată de preşedintele CJ Dâmboviţa şi al PDL din judeţ, Florin Popescu. Vicepreşedintele PDL Dâmboviţa, senatorul Valentin-Gigel Calcan, este şi el unul dintre principalii beneficiari direcţi ai investiţiilor demarate în zonă. Acesta este proprietarul Hotelului Peştera, în spatele căruia va fi amenajată una dintre pârtiile de schi pe bani publici finanţată de MDRT. În plus, accesul la hotelul lui Calcan va fi modernizat prin lărgirea şi asfaltarea unui alt drum, DJ 714, acţiune care tocmai a fost demarată oficial prin includerea acestuia în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, chiar în prima tranşă de proiecte aprobate. Aşa-numitul Program Naţional este în fapt o megaacţiune electorală care ar presupune asfaltarea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene prin finanţarea lucrărilor de firmele care primesc contractele, aceste credite mascate urmând să fie achitate începând cu 2012, adică vor pica în sarcina următorului guvern.

Asfaltarea Drumului Babelor a început în toamna anului trecut de o asociere de firme condusă de un fost consilier judeţean PDL de Prahova, Helmut-Lucian Necula, împuternicit al Cast SRL. Finanţarea lucrării se face după acelaşi principiu: firmele pun banii jos, urmând ca beneficiarii, respectiv cele două consilii judeţene, să plătească ulterior. Coincidenţă însă, aceeaşi asociere de firme – Cast SRL, Trans Bitum SRL, Socomizo Construct SRL şi Carena SpA Impresa Di Costruzioni – a câştigat cu doar două luni înainte de a deveni asfaltatorii Bucegilor o lucrare pe fonduri europene pentru şoseaua de centură a municipiului Târgovişte. Fondurile europene pentru această lucrare sunt administrate de ministerul condus de Elena Udrea prin Programul Regio.

La vremea la care Cast SRL demara şantierul pe DJ 713, Drumul Babelor, CJ Dâmboviţa, cu finanţare asigurată de acelaşi minister condus de Elena Udrea demara alte două proiecte pentru atragerea grătarelor şi tocurilor cui pe creasta Bucegilor: "Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane" şi "Construcţii şi reabilitare de cabane, refugii montane şi baze Salvamont". În mod concret, aceste proiecte deschid calea construcţiei altor "obiective turistice" chiar în inima muntelui. Este vorba despre construcţia unui eliport, a unei zone de camping şi a trei cabane. Una din cele trei cabane este situată chiar în punctul în care Drumul Babelor, DJ 713, atinge zona de gol alpin, respectiv Şaua Dichiului. Acesta este punctul strategic pentru viitoarele afaceri din Bucegi. Cabana Dichiului este prima construcţie care se ridică pe marginea Drumului Babelor. Reamintim, DJ 713 este încă în şantier. Cabana are însă un rol foarte important, pentru că oricine va cere de acum încolo autorizaţie de construire are "drum deschis" de investiţia aceasta a CJ Dâmboviţa, finanţată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Hardughia nu doar că deflorează zona de vegetaţie alpină, dar aduce şi utilităţile la această cotă: energia electrică, gazul şi chiar cablurile de telefonie sunt prevăzute în proiect. Imediat ce şantierul de pe DJ 713 va fi finalizat, toate proiectele private din zonă vor putea fi demarate.

Între timp, CJ Dâmboviţa a înfiinţat o societate comercială, Carpatmontana Serv SA, care a preluat facilităţile economice ale judeţului şi ar putea oricând intra într-o asociere, aducând aport cabanele pe care Elena Udrea le finanţează. Beton suficient să fie, că de rest se ocupă partidul! În timp ce ministerul condus de Elena Udrea nu mai prididea să facă documentele pentru a finanţa atacul asupra Parcului Natural Bucegi (PNB), reformatorii statului trimişi de PDL în Parlament au mutilat legislaţia, astfel încât nimic să nu le mai stea în cale: potrivit modificărilor aduse de aceştia legilor de protecţie a ariilor protejate, autorizaţiile de construire vor fi în viitor eliberate chiar de Administraţia PNB care acum veghează la abrutizarea acoperită de hârtii a Bucegilor.

Udrea îi pune lui Boc ochelari de cal
Cu câteva zile înainte de Paşte, Elena Udrea, Traian Igaş şi Emil Boc au făcut o "vizită de lucru" în judeţul Dâmboviţa. Flancaţi de reprezentanţii autorităţilor locale, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Popescu, cei trei au vizitat două obiective de investiţii din sudul judeţului, şi anume Palatul Brâncovenesc de la Potlogi şi aşa-zisul "Drum al sudului" (Este vorba despre un proiect de modernizare a câtorva drumuri judeţene – DJ 701, DJ 401A şi DJ 711A, pe traseul Dobra – Cornăţelu – Braniştea – Titu – Sălcuţa – Odobeşti – Potlogi – Corbii Mari), un proiect în valoare de 66.894.836 de lei. Pe tot parcursul vizitei, nici Elena Udrea, nici Florin Popescu nu au suflat o vorbă despre "marea investiţie" demarată pe şest de Consiliul Judeţean exact în partea opusă a judeţului, şi anume despre DJ 713 – Drumul Babelor. De asemenea, Elena Udrea şi Florin Popescu nu au adus vorba despre alocarea recentă a fondurilor necesare pentru asfaltarea DJ 714 – un alt drum care urcă prin rezervaţiile din Bucegi până la Hotelul Peştera – a unei sume mult mai mari decât cea alocată pentru toate celelalte drumuri judeţene, şi anume de 287.747.000 lei.

Liber la construcţii
După ce în 2009 guvernanţii au desfiinţat Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, pentru a-şi subordona politic deciziile cu privire la astfel de proiecte cu impact asupra mediului, noi modificări aduse legislaţiei fac misiunea politicienilor şi mai uşoară. Astfel, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 cu privire la protecţia ariilor protejate a suferit de curând noi modificări, promulgate de preşedintele Traian Băsescu chiar după demararea campaniei Jurnalul Naţional pentru stoparea lucrărilor de "reabilitare" a Drumului Babelor. Modificările aduse legii transferă decizia asupra proiectelor de mediu către factorul politic reprezentat de Ministerul Mediului şi administraţiile parcurilor naturale, numite tot pe criterii politice. În situaţia Parcului Natural Bucegi, tabloul este cât se poate de clar. Şeful Administraţiei, Horia Iuncu, este un susţinător al proiectelor de "dezvoltare a infrastructurii turistice din zona montană înaltă a judeţului Dâmboviţa", despre care crede că se fac chiar "prea lent"! Subordonarea administraţiilor de parcuri către un minister, deci politic, şi nu către o autoritate autonomă, simplifică îndeplinirea aspiraţiilor financiare ale oamenilor de afaceri ascunşi prin Parlament sau consiliile locale.

Opriţi distrugerea Parcului Natural Bucegi!
Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă a transmis ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, o scrisoare publică prin care îi solicită oprirea şantierului de pe DJ 713. Organizaţia neguvernamentală cere suspendarea Acordului de mediu nr. 79/2009 emis de Agenţia Regională de Protecţia Mediului care a permis declanşarea lucrării de "reabilitare" a vechiului drum pentru transformarea acestuia într-o veritabilă şosea pentru grătaragii şi turism necontrolat. Demersul Jurnalului Naţional şi al Asociaţiei Mişcarea de Rezistenţă a tras atenţia şi altor organizaţii de protecţie a mediului. Astfel, Coaliţia ONG Natura 2000, o structură ce însumează 54 de organizaţii neguvernamentale care luptă pentru protecţia ariilor de interes comunitar, cum este şi Parcul Natural Bucegi, a reacţionat printr-un comunicat de presă, declarându-şi susţinerea pentru acest demers. Mişcarea de Rezistenţă şi Natura 2000 vor sesiza Comisia Europeană cu privire la riscurile pentru aria protejată apărute ca urmare a proiectelor demarate cu susţinere guvernamentală în Bucegi.