Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Statele Unite, preşedintele Ion Iliescu a fost însoţit de Adrian Năstase, şeful diplomaţiei române în guvernul instalat după alegerile din 20 mai 1990. La New York, Năstase a participat la şedinţa Consiliului de Securitate al ONU la nivelul miniştrilor Afacerilor Externe, la lucrările celei de-a 45-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la întâlnirea Tratatului de la Varşovia la nivelul miniştrilor de externe, la reuniunea miniştrilor de Externe ai statelor participante la CSCE şi altele.
Mineriada din iunie a dăunat mult României, mărturisea ministrul de Externe în volumul de convorbiri cu Alin Teodorescu intitulat "De la Karl Marx la Coca Cola", iar diplomaţii Bucureştiului au trudit mult pentru a reface ce s-a stricat la începutul verii. Cea de-a 45-a sesiune a Adunării Generale a ONU a fost un bun prilej pentru întâlniri şi convorbiri cu omologii săi, astfel că programul vizitei întinse pe aproape două săptămâni a fost extrem de încărcat. În toamna lui 1990 Bucureştiul a transmis semnale că este gata să aibă bune relaţii cu state din toate cele patru zări. Astfel, Adrian Năstase a discutat cu miniştrii de Externe din Vestul spre care se îndreptau atâtea speranţe în 1990 ( din Republica Federală Germană, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Italia, Spania), cu minştri din America Latină (Argentina, Columbia), din Iran, Mongolia, Malaysia, Australia, Cuba, Coreea de Nord şi altele. De două ori s-a întâlnit cu ministrul de Externe al Ungariei vecine.
De asemenea, cu o zi înainte să zboare către Bucureşti, şeful diplomaţiei române a reuşit să-l întâlnească şi pe Eduard Şevarnadze, ministrul de Externe sovietic. În primul an al democraţiei, cuvântul de ordine era ruperea cu trecutul în care Uniunea Sovietică ocupase un loc important. În toamna lui 1990, URSS simboliza comunismul care se voia cât mai degrabă uitat. Deşi toţi ochii păreau aţintiţi către Vest, Adrian Năstase a dat asigurări omologului său că România nu intenţionează să neglijeze nici relaţia cu marele vecin de la răsărit. Principalele opinii exprimate în timpul întrevederii de o oră au fost publicate în volumul "România după Malta. 875 de zile la Externe", după notele de convorbire luate de Traian Chebeleu.
În cursul întrevederii s-au abordat mai multe teme de discuţie. Printre altele, ministrul de Externe român s-a referit la situaţia României după Revoluţia din decembrie 1989 şi la stadiul relaţiei bilaterale cu Uniunea Sovietică. Situaţia din România a fost şi este complexă, a spus Năstase, şi noua putere întâmpină o sumedenie de probleme, dintre care cele mai dificile sunt cele economice, legate de tranziţia la economia de piaţă. În plan economic trebuie refăcute în întregime structurile unei economii noi. Foarte dificilă se dovedeşte şi construcţia statului de drept. Parlamentul şi-a reintrat în drepturi, a mai spus Adrian Năstase, şi adoptă legi în această direcţie.
"Guvernul e mai ales tehnocrat, şi-a descris ministrul de Externe colegii, compus din tineri proveniţi din universităţi şi institute de cercetare. Nu exista o echipă de schimb, ca în Polonia, au trebuit căutaţi oameni în institutele de cercetare. Încercăm cu mult entuziasm şi bunăvoinţă să facem progresele cele mai rapide. În MAE am schimbat multe structuri, am adăugat departamente noi - drepturile omului, CSCE, emigraţia - şi aducem oameni cu mentalităţi noi. Am schimbat, de asemenea, oamenii din MAE, cea mai mare parte a ambasadorilor - aproape 90%; am făcut şi unele schimbări necesare pentru ca maşinăria diplomaţiei române să demareze, dar de o manieră mai inteligentă. Abordarea noastră în politica externă este bazată pe necesitatea unui dialog foarte franc şi constructiv cu toate naţiunile şi instituţiile internaţionale." România este interesată să aibă relaţii cât mai bune cu Moscova, i-a mai spus Adrian Năstase lui Şevarnadze, în ciuda unor opinii vehiculate la Bucureşti.
"Suntem conştienţi de tradiţia foarte lungă a acestor relaţii, cu tot ce au implicat ele, mai bun sa mai puţin bun. Prezentul şi viitorul acestor relaţii sunt foarte importante. Avem interese comune, interese economice şi culturale. Sunt, desigur, tendinţe în România care ne cer să privim numai spre Vest. E la modă. Noi, însă, avem nevoie de o analiză mai realistă şi nu atât de simplistă. E imperios necesar să acordăm o atenţie deosebită relaţiilor bilaterale. (...) Sunt negocieri în curs, suntem foarte favorabili abordărilor pragmatice, pentru a ajunge la acorduri cât de repede posibil. Detaliile pot fi discutate de specialişti. Suntem foarte deschişi pentru a ajunge cât mai repede la acorduri".
"Noi suntem deschişi pentru contacte, discuţii, dialog pe orice probleme, a dat asigurări ministrul sovietic încă de la începutul intervenţiei sale. Suntem vecini, am cooperat timp de decenii, dacă nu chiar sute de ani. Avem tratate de cooperare. Au fost, desigur greşeli, erori, contradicţii, dar şi momente bune. (...) Trebuie să respingem tot ce a fost artficial şi nefavorabil dezvoltării, popoarele noastre sprijină ce a fost bun în relaţiile reciproce. Pentru prima dată avem posibilitatea de a discuta. Eu sunt contra relaţiilor formale şi pentru un plus de deschidere, de francheţe. Putem vorbi la telefon. Eu o fac adesea. Altfel nu îmi imaginez relaţiile. Ţările noastre pot face mult pe această cale." În continuare, Şevarnadeze s-a plâns că şi Uniunea Sovietică se confruntă cu probleme.
"Suntem în curs de a distruge trecutul, dar nu am construit nimic nou", a spus şeful diplomaţiei de la Moscova. Schimbările politice au venit mai repede ca rezultatele reformelor economice, poporul a fost uşurat cu adevărat de schimbarea politică, dar a durat un an-doi, apoi, cu magazinele goale, populaţia începe să se pronunţe deschis împotriva a tot ce e revoluţionar. Pentru Uniunea Sovietică, a mai spus Şevarnadze, fundamentală este rezolvarea problemelor economice. "Noi nu creăm probleme, a mai spus ministrul de Externe sovietic. Suntem gata să cooperăm cu SUA, Germania, Japonia, dar e un proces. Nu se poate rupe brusc cu URSS". În final, şeful diplomaţiei de la Moscova a spus că şi partea sovietică este interesată să aibă relaţii bune cu Bucureştiul, şi şi-a arătat disponibilitatea pentru noi discuţii. Preşedintele Ion Iliescu se bucură de respect din partea conducerii de la Moscova, a mai spus în final Eduard Şevarnadze.
Citește pe Antena3.ro
