10 la sută din recoltă, afectată de îngheţ

Iarna prelungită şi temperaturile foarte scăzute au afectat peste 10% din recoltă. Stratul de zăpadă a protejat culturile de îngheţ, dar apa abundentă rezultată după dezgheţ a compromis recoltele de toamnă. În plus, temperaturile reduse din luna martie şi începutul lui aprilie vor întârzia recoltele de primăvară. Rezultatul anului agricol depinde acum de perioada imediat următoare.

"Recoltele de toamnă ar putea fi compromise din cauza nivelului prea mare de apă. Totodată, prelungirea iernii şi a precipitaţiilor va duce la întârzieri la recoltele de primăvară, deci practic vom mânca mai târziu legume româneşti. Pregătirea terenului pentru culturile de toamnă va întârzia şi ea din acelaşi motiv", a explicat Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar.

Dragoş Frumosu, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, are o părere mai rezervată în ceea ce priveşte recolta de anul acesta. "E încă prea devreme pentru a vorbi sigur despre recolta de anul acesta. Zăpada practic a protejat pământul de îngheţ. În plus, nu ştim încă ce ne aşteaptă de-acum înainte. Dacă în lunile următoare va fi secetă, anul acesta va fi compromis", a declarat acesta. "Suntem pe muchie de cuţit, dar nu e încă foarte târziu", a adăugat el.

Cele mai afectate culturi, până în momentul de faţă, au fost cele de plante medicinale, în proporţie de 23,25%, de rapiţă, în proporţie de 14,58%, şi cele de viţă-de-vie, în proporţie de 12,48%. "Viţa-de-vie mai poate fi însă salvată în următoarea perioadă chiar dacă, în unele zone, a fost afectată circa 15%-20% din recoltă. Viţa-de-vie este afectată de temperaturile sub 20 de grade Celsius. Astfel că, din acest punct de vedere, nordul Moldovei a fost cel mai afectat. Fermierii de-acolo ne-au anunţat că recolta a fost afectată în proporţie de 20%-25%", a declarat Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinurilor.

Culturile de grâu, secară şi triticale, care reprezintă cea mai mare suprafaţă însămânţată din România, adică 2,07 milioane ha, au fost afectate în proporţie de 7,91%.

Reprezentanţii ministerului au adăugat însă că la această dată nu se poate face o estimare sigură a gradului de afectare a culturilor. "Din punct de vedere agrotehnic, estimarea producţiei pentru culturile însămânţate în toamnă se face în perioada 15 mai-15 iunie", au declarat reprezentanţii ministerului. Totodată, agricultura românească se bazează acum pe vremea din următoarea perioadă. "Dacă va fi secetă, iar oamenii nu vor avea bani să-şi protejeze culturile, recolta de anul acesta va fi dezastruoasă", a declarat Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar.


NU SUNT BANI DE ÎNGRĂŞĂMINTE
O altă mare problemă, pe lângă vremea nefavorabilă, este lipsa subvenţiilor şi astfel imposibilitatea ţăranilor de a cumpăra din bani proprii îngrăşământul necesar. Ministerul a plătit până în luna martie 72,5% din totalul datoriei de 1,67 miliarde de lei către agricultori. Din cele 461 de milioane de lei restante, ministerul a mai plătit luna aceasta 225 de milioane de lei. Restul datoriei ar putea fi plătită până în luna iunie.

Dragoş Frumosu speră însă la alte măsuri de sprijin din partea Ministerului Agriculturii, măsuri care ar putea salva acest an agricol, precum reducerea accizei la motorină. "Ministerul Agriculturii ar trebui să se lupte mai mult pentru ţăranul român", a precizat Frumosu. Reducerea accizei la motorină la 21 euro/1.000 de litri ar putea avea loc până la 1 mai, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicolae Sitaru, semnând săptămâna trecută un protocol care cuprinde, printre altele, şi această măsură.