Cum vor scumpi curentul giganţii energetici

Electra şi Hidroenergetica, cei doi giganţi care sunt pe cale de a fi constituiţi de autorităţi, vor scumpi în timp curentul electric deoarece nu vor fi rentabili, vor avea un comportament anticoncurenţial şi în final pierderile lor vor fi transmise către populaţie şi firme, potrivit unui studiu realizat de nouă profesori din cadrul Politehnicii Bucureşti.

Cele două companii vor aduna în total 92% din piaţa de energie românească. "Concentrarea în mare măsură a pieţei energetice româneşti la doar doi actori principali ce vor amalgama prin fuzionare la scară largă practic toţi producătorii de energie proprietate de stat din România, aceştia îşi vor comunica cert un volum de date strategice şi, în special, fixând preţul de cost al energiei produse, vor împovăra consumatorul; preţul energiei generate aflat doar la dispoziţia acestor două  companii dominante în piaţă, capătă tendinţa firească de continuă creştere, în vederea maximizării continue a profitului scontat", se arată într-una din concluziile studiului de 60 de pagini.

Statul vrea să constituie două companii energetice în zona de producţie. Electra ar include complexurile energetice Turceni, Rovinari, Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Nuclearelectrica şi sucursalele hidro de la Sibiu, Vâlcea şi Târgu-Jiu. Hidroenergetica va avea în componenţă restul Hidroelectrica, Elcen Bucureşti, Electrocentrale Deva şi termocentrala Paroşeni. Ulterior va fi inclusă şi partea viabilă din Compania Naţională a Huilei (CNH).

Sistemul crapă pe la colţuri

Oricum o dăm, sectorul energetic românesc crapă în diverse locuri atunci când încercăm să acoperim găurile din altă parte, a declarat Jean Constantinescu, preşedintele Institului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie. "Am ajuns la un impas generalizat în energie. Nu există perspectivă", a spus el.

Prof. dr. ing. Basarab Guzun, de la Universitatea Politehnica Bucureşti, explică şi mecanismele care duc la scumpiri. "În România, preţurile competitive sunt doar 70% din piaţă (35-37 euro/MWh). Restul de preţuri sunt de 42 euro sau chiar 95 euro/MWh. În România, generarea reprezintă 43% din preţul final al electricităţii, în Franţa e 15%, în Cehia 20%", spune Guzun. În tot acest peisaj, "sectorul termo de la noi capotează în următorii 2-7 ani dacă nu este reconstruit". Asta din cauza investiţiilor imense pe care termocentralele din România trebuie să le facă pentru a se conforma la cerinţele de mediu impuse de Uniunea Europeană. În plus, din 2012 ar putea fi obligate să îşi cumpere certificatele de emisii de carbon, ceea ce ar scumpi preţul de producţie al unui MWh produs din lignit sau huilă cu încă 15-25 euro, cât se tranzacţionează acum aceste instrumente financiare. Astfel, s-ar ajunge la 60-65 euro pe un MWh produs în termocentralele româneşti.

Conform studiului, chiar şi în prezent producătorii de stat sunt într-o situaţie de tip cartel, Hidroelectrica achiziţionând în condiţii dezavantajoase energie electrică de la Electrocentrale Deva şi termocentrala Paroşeni.

Energia se amalgamează ca la final să iasă pierderi

O altă hibă detectată este că cei doi giganţi energetici nu vor fi profitabili. Simulările realizate de profesori pe baza rezultatelor financiare arată că Hidroenergetica fără Paroşeni şi Iernut ar înregistra o pierdere de 694,36 milioane de lei. Însă calculul este formulat şi pe includerea CNH, despre care autorităţile au promis Comisiei Europene la Bruxelles că nu este trecută deocamdată. Electra ar înregistra şi ea o pierdere de 25,75 milioane de lei din cauza SNLO, însă rezultatele nu includ integrarea sucursalelor hidro Vâlcea, Târgu-Jiu şi Sibiu. "Retrogradarea societăţilor la stadiul de centre de cost înseamnă doi paşi înapoi faţă de situaţia actuală, până la cazul CONEL, când nu se mai ştia de unde provin pierderile", spune Guzun.

Avem nevoie de mai multă energie hidro

În aceste condiţii, autorii studiului spun că se dă o importanţă prea mare alimentării cu energie produsă din cărbune în ţara noastră, când ar trebui să pună accent mai mult pe potenţialul hidro neamenajat. Acum 39% din curentul electric se realizează pe cărbune, hidro acontează 28%, 18% o reprezintă reactoarele nucleare, iar 15% este pe gaze naturale. Fostul premier Petre Roman, care este hidroenergetician şi predă la Politehnică, spune şi el că "la actualele preţuri n-ar mai trebui să exploatăm huilă deloc".

"Un veritabil exemplu comparativ, Austria prin compania sa Verbund (în 2007), ţară comparabilă ca mărime cu noi, avea o producţie de hidroenergie electrică cifrată la 38,5 TWh, în timp ce România, cu aproximativ 17 TWh producţie hidro, relevă aspectul jenant, prin potenţialul său hidroamenajabil generos, exploatat în prezent practic doar pe jumătate", se arată la concluziile studiului. În plus, dezvoltarea sectorului hidro ar rezolva şi problema rezervei de capacitate care să intre în funcţiune atunci când vântul nu mai bate, iar fermele eoliene se opresc. Conform studiului, la 3.750 MW instalaţi în eolian, mai sunt necesari alţi 700 MW.

"Revoluţia verde" ne pune deja probleme

Actualmente Transelectrica a primit cereri de racordare de 11.000 MW, dar deja o serie de mari companii, precum CEZ, Iberdola, Enel sau chiar Electrica au proiecte aflate în diverse stadii. CEZ dezvoltă 600 MW în Dobrogea în vreme ce Iberdrola are proiecte care totalizează 1.600 MW. Electrica vrea să construiască două parcuri eoliene, de 50 MW fiecare, în localităţile Chirnogeni, din judeţul Constanţa, şi în Frumuşiţa, judeţul Galaţi. Acestea ar trebui să intre în funcţiune în 2011 şi 2012. E.ON are şi ea trei proiecte eoliene ce totalizează peste 100 MW instalaţi în ferme eoliene în zona Moldovei, unde va investi 200 milioane de euro. Italienii de le Enel au şi de gând să conecteze la sistemul naţional mori de vânt care însumează 272 MW instalaţi în Dobrogea.

Potrivit studiului, cei 3.750 MW eolieni luaţi în calcul vor produce anual 10 TWh, adică 14% din consumul ţării o dată ce vor fi terminate.

Patru companii ar stimula concurenţa

Concluzia studiului este că mai multe companii ar aduce mai multă concurenţă şi deci preţuri mai mici în final. Şi este dat ca exemplu un studiu din 2003 realizat de Hunton & Williams din SUA, realizat pentru statul român şi care stipula menţinerea a patru companii de producţie energetică, cu păstrarea de către stat a unui tampon de energie hidro şi nucleară.

"Când mă duc la pescuit, ca să prind mai mult peşte nu iau o undiţă sau două, ci am 4-5. Cu una dau la fund - asta e energia termo care să meargă continuu, iar dimineaţa şi seara mă joc la muscă ­ aşa cum e hidroenergia", explică plastic Guzun.

Autorii cercetării sunt prof.dr.ing. Basarab Guzun, prof.dr.ing. Petru Postolache, şef lucrări dr.ing. Radu Porumb, prof.dr.ing. Gheorghe Oprescu (fost preşedinte al Consiliului Concurenţei), prof.dr.ing. Cornel Toader, conf.dr.ing. Gheorghe Măgureanu, şef lucrări Laurenţiu Lipan, asistent drd. ing. Ioana Pisică şi asistent drd. ing. Elena Anghel.