Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Totodată, în cursul anului 2025 vor mai ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, respectiv pe data de 29 octombrie 2025. De asemenea, în 2026 prima scadență este în luna februarie 2026, când vor ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de 1,3 miliarde de euro. Pentru a putea emite în continuare pe piețele internaționale euroobligațiuni în vederea finanțării deficitului bugetar, Ministerul Finanțelor vrea să majoreze valoarea plafonului maxim de euroobligațiuni pe care România le poate emite de la 75 miliarde de euro (sau echivalent în orice valută) la 90 miliarde de euro.
Pentru aceasta, Ministerul Finanțelor va cere aprobarea Guvernului pentru modificarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (Programul MTN) care asigură lansarea emisiunilor de obligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital. În forma sa actuală, cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă de 75 miliarde de euro. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în EUR și USD) în cadrul Programului MTN este în prezent de circa 73,3 miliarde de euro echivalent, suma care mai este disponibilă pentru emisiuni de euroobligațiuni în cadrul programului fiind doar de circa 1,7 miliarde de euro. „Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligaţiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că scadența din anul 2025 este la sfârșitul anului, iar emisiunile noi de euroobligaţiuni se realizează în funcţie de condiţiile de piaţă, cel mai probabil în prima parte a anului şi în al treilea trimestru”, arată Ministerul Finanțelor în proiectul de hotărâre pregătit pentru majorarea plafonului.
Fără majorarea plafonului statul limitat
Suma de 15 miliarde de euro care este propusă pentru suplimentarea plafonului MTN are în vedere acoperirea unui plan de emisiuni estimat de 13 miliarde de euro aferent anului 2025. La sfârșitul anului plafonul disponibil în cadrul Programului MTN, conform planului de finanţare actual, va fi de aproximativ 5 miliarde de euro și aceasta va permite realizarea unei prime emisiuni în anul 2026 în sumă de maximum 5 miliarde de euro. „Menționăm că practica în domeniu relevă faptul că emitenții suverani utilizează programe MTN, fără a limita valabilitatea acestora pe o anumită perioada de timp, un program fiind lansat cu o valoare inițială care poate crește pe parcurs în funcție de perioada finanțată, de schimbările necesităților de finanțare și de alte elemente relevante pentru emitent (strategia de finanțare, evoluția deficitului bugetar etc). De exemplu, în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. EUR, la un nivel de 85 mld. EUR în anul 2024”, arată Ministerul Finanțelor.
În 2024, Guvernul a împrumutat echivalentul a 19 miliarde de euro de pe piețele internaționale, iar diferența până la necesarul de 250 de miliarde de lei a fost completată prin emisiuni interne de titluri de stat, inclusiv pentru populație. Dobânzile plătite de stat la euroobligațiunile lansate au depășit spre finalul anului 5,125% și-au ajuns până la 6% în cazul celor cu scadența la 20 de ani. Prin programele Fidelis și Tezaur, populația a împrumutat statul cu peste 32 de miliarde de lei anul trecut.
Deficitul bugetar a ajuns la 7,12% din PIB
Deficitul bugetar a ajuns la 7,12% din PIB după primele 11 luni din acest an, comparativ cu 6,19% din PIB la 10 luni, respectiv 4,58% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. „Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023", arată datele publicate de Finanţe. Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 148,04 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Conform noilor reguli fiscale europene, România are la dispoziție șapte ani pentru a reveni la un deficit bugetar de 3% din PIB.
Citește pe Antena3.ro
31,86 miliarde de euro, deficit de finanțare în 2025
În anul 2025, statul estimează că va avea nevoie pentru acoperirea deficitului de finanțare de 31,86 miliarde de euro. Conform prognozei, nivelul fondurilor publice necesare pentru a finanța diferitele categorii de cheltuieli publice este de aproximativ 784,7 miliarde de lei, respectiv 156,94 miliarde de euro. Pentru a finanța acest necesar de fonduri s-a estimat, pe baza creșterii nominale a PIB-ului în anul 2025 față de anul 2024, nivelul de venituri bugetare pentru anul 2025, care este în valoare de 625,1 miliarde de lei, respectiv 125,2 miliarde de euro, rezultând un deficit de finanțare în valoare de 159,3 miliarde de lei, respectiv 31,86 miliarde de euro. Cu acest nivel de venituri bugetare, ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată, întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB. Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase pentru finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde de lei, respectiv 26,6 miliarde de euro, diferența fiind acoperită din veniturile suplimentare aduse de reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde de lei, respectiv 5,24 de miliarde de euro (1,37% din PIB). Astfel, nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. În plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar pozitiv de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, susține Executivul.
Deficitul bugetar bate Planul fiscal
În Planul fiscal aprobat de către Comisia Europeană, Guvernul spune că deficitul bugetar se va ridica la 7,9% în acest an, deși bugetul a fost construit pe un deficit de 5% (86,6 miliarde de lei). Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate în ultima ședință a Guvernului din 2024, deficitul ar urma să ajungă la 8,6% din PIB (151,79 miliarde de lei), după ce la rectificarea bugetară din luna septembrie acesta fusese majorat la 6,9% (122,6 miliarde de lei) de la ținta de 5% stabilită prin legea bugetului de stat pe anul 2024. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 151,79 miliarde de lei în 2024.
An Deficit bugetar (% din PIB) Total împrumuturi (mld. lei)
2019 -4,3 72,65
2020 -9,3 170,24
2021 -7,2 121,21
2022 -6,3 155,20
2023 -5,7 209,74
2024 -8,6 250
