Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Incompetenţa Cabinetului Boc a afundat România într-o situaţie economică fără precedent. Reprezentanţii FMI ne cer măsuri extreme, aproape de cele pe care le-au solicitat Executivului de la Atena. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a ajuns zilele acestea adevăratul premier al României.
De la negocieri, presa a aflat, pe surse, că Guvernul nu mai are altă variantă decât să majoreze cota unică de la 16% la 20%, măsură care va lovi atât în românul de rând, cât şi în firme. O altă soluţie ar fi majorarea TVA de la 19% la 25%, situaţie în care va suferi populaţia, care se va confrunta cu tăvălugul scumpirilor.
Mai sunt, desigur, şi alte variante care circulă la bursa zvonurilor, unele dintre ele alimentate chiar de Radu Berceanu, ministrul Transporturilor: să se dubleze impozitul pe terenuri şi case, să se introducă taxe mari pe maşinile de fiţe etc. În toată această viermuire de creştere a taxelor şi impozitelor, stai drept şi te întrebi: de ce premierul Boc nu a ştiut că vistieria ţării e goală şi de ce Cabinetul pe care îl conduce nu a luat nici o măsură? Nici preşedintele jucător, Traian Băsescu, nu i-a cerut socoteală până la vizita FMI. În acest context, nu e de mirare că tot mai multe voci susţin că soluţia nu este remanierea guvernamentală, considerată "o cârpeală", ci demisia întregului Guvern. Dincolo de remanieri şi demisii, măsurile cerute de FMI ne indică limpede că ţara este pe muchie de cuţit.
Discuţiile cu FMI sunt foarte dure. Reprezentanţii instituţiei internaţionale vor să majoreze taxele şi impozitele şi nu se mai lasă duşi cu zăhărelul. Guvernul caută soluţii, însă cifrele de 20% pentru cota unică de impozitare, respectiv 24%-25% pentru TVA sunt greu de evitat, au declarat surse guvernamentale.
Pe de altă parte, o altă variantă de lucru, mai plauzibilă, este majorarea cotei unice de la 16% la 19% sau chiar 21%. În această situaţie, majorarea TVA ar putea fi amânată datorită opoziţiei BNR, spun alte surse apropiate negocierilor. Acestea susţin că Banca Naţională a României se opune oricărei majorări a TVA pe motiv că această măsură ar frâna creşterea economică şi că adevărata problemă este colectarea deficitară. Tehnicienii de la BNR nu au cum să fie prea fericiţi cu majorarea TVA, care le-ar da peste cap toate calculele privind inflaţia.
O majorare a TVA cu şase puncte procentuale, de la 19% respectiv la 25%, aşa cum au apărut informaţiile pe surse, ar fi o catastrofă pentru inflaţie. Se pare că şi cei din delegaţia FMI au renunţat la mărirea TVA pe motiv că oricum sunt dificultăţi cu colectarea acestei taxe.
În plină zvonistică şi a informaţiilor pe surse, preşedintele Băsescu a convocat întreg Guvernul, în frunte cu premierul Emil Boc, la Palatul Cotroceni. Însă, nici de aici nu a venit vreo informaţie oficială, dar au "transpirat" câteva zvonuri. Premierul şi miniştrii intenţionează să se reunească într-o nouă şedinţă, în care să fie analizate concluziile negocierilor cu FMI, au declarat sursele. "FMI ar putea accepta un deficit de 6,9% din PIB faţă de 5,9% în prezent, o parte din diferenţa de un punct acoperind ajustarea în jos a PIB-ului pe acest an, la care se va adăuga o rezervă de 0,2-0,4% din PIB. Acest deficit va fi negociat doar în condiţiile în care FMI este convins că veniturile bugetare se vor ridica la nivelul convenit. Echipa Fondului nu mai crede că Guvernul poate reduce cheltuielile. Au avut destul timp s-o facă şi nu s-a întâmplat nimic. Acum a venit scadenţa", au spus pentru Mediafax sursele citate.
O altă variantă de lucru este păstrarea taxelor la nivelul actual dar reducerea drastică a cheltuielilor şi concedieri masive în rândul bugetarilor.
În ciuda zvonisticii care a asaltat instituţiile media, ministrul de Finanţe nu a limpezit situaţia, ci a spus doar că "încercăm să nu creştem taxele". "Toate posibilităţile sunt luate în considerare în continuare. Analizăm diverse variante", a spus Vlădescu. Ministrul Finanţelor Publice susţine că există un consens la nivelul Guvernului privind măsurile care trebuie luate în economie, dar că în continuare sunt analizate toate posibilităţile.
Pe de altă parte, şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional, Jeffrey Franks, s-a întâlnit cu Vlădescu, după ce acesta a plecat de la preşedintele Băsescu. "Nu voi vorbi despre măsuri specifice de politică fiscală până nu ajungem la o înţelegere cu autorităţile române", a spus Franks la intrarea în Ministerul de Finanţe. El a mai adăugat că România trebuie să fie vigilentă şi să implementeze ferm politicile pentru a asigura mediul extern că este serioasă şi că are politici economice adecvate şi să înveţe ceva din exemplul Greciei.
Sindicaliştii sunt supăraţi foc şi pară pe Guvern, dar şi pe FMI. Bogdan Hossu, preşedinte Cartel Alfa, susţine că a propus Executivului să aplice impozitarea diferenţiată a salariilor, precum şi o TVA diferenţiată. "Dacă Guvernul nu va aplica această soluţie, atunci va creşte evaziunea fiscală, va sărăci şi mai mult populaţia care are veniturile cele mai mici. Avem informaţii că propunerile noastre sunt agreate de Guvern. Guvernul ar trebui să reducă evaziunea fiscală, care în anul 2009 a fost de 28% numai pe piaţa forţei de muncă", a precizat Hossu.
Sindicaliştii sunt hotărâţi să treacă la acţiuni de stradă dure, cu blocarea drumurilor, asemănător evenimentelor sindicale din Grecia, dacă Executivul aplică o cotă a TVA şi un impozit pe venit uniforme, a mai spus Hossu.
Videanu, sacrificat pe altarul lui Zeus
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, va fi primul "cap" care va cădea pe altarul creşterii TVA şi a cotei unice. Cel puţin aşa susţin surse guvernamentale, după întâlnirea care a avut loc azi la Palatul Cotroceni între preşedintele Băsescu şi miniştrii Cabinetului Boc, după ce s-a aflat că se analizează creşterea TVA şi a cotei unice de impozitare. În discuţiile de la Cotroceni s-a ajuns la concluzia că o creştere a cotei unice şi a TVA nu poate fi evitată, cifrele maximale în acest sens fiind 20% pentru cota unică şi 24% pentru TVA. Totuşi, pentru a se atenua într-o oarecare măsură impactul electoral negativ pe care îl vor avea aceste măsuri impopulare, se vor face şi sacrificii "umane", adică o remaniere mică, vorbindu-se despre schimbarea rapidă din funcţii a lui Adriean Videanu şi a lui Mihai Şeitan. Sacrificarea lui Videanu ar veni ca o mănuşă pe interesele lui Traian Băsescu în ceea ce priveşte Congresul de alegeri al PDL din iulie.
● Adriana Duţulescu
Miniştrii au fost consemnaţi în Bucureşti
Şedinţa de Guvern de azi dimineaţă s-a lăsat cu o interdicţie pentru toţi miniştrii: nimeni nu mai are voie să plece din Bucureşti până când delegaţia FMI nu părăseşte România, iar lucrurile se lămuresc în privinţa măririi sau nu a taxelor, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse guvernamentale. Potrivit acestora, interdicţia enunţată de primul-ministru a fost însoţită de două explicaţii generale: situaţia României este foarte complicată, iar discuţiile cu Fondul sunt foarte dure, una dintre cauzele declanşatoare fiind deficitul prea mare. Prin urmare, va fi nevoie ca deciziile care vor fi luate în urma discuţiilor cu delegaţia Fondului, indiferent cât de nepopulare vor fi, să fie validate printr-o şedinţă de Guvern. De altfel, şi premierul Boc şi-a anulat vizita particulară pe care ar fi trebuit să o facă în SUA.
● Aniela Nine
"Rompetrol - vânzarea lui Patriciu" ne lasă fără bani de pensii
Rompetrol nu va plăti în acest an decât jumătate din valoarea sumelor de 570 milioane de euro pe care trebuie să le returneze statului român până în septembrie, potrivit Comisiei Europene (CE).
Datele au fost incluse într-un document publicat astăzi de CE care consideră că aceasta este una dintre cauzele creşterii deficitului bugetar al României. Problema este că, la începutul acestui an, statul român şi-a făcut bugetul previzionând că va primi întreaga sumă, mai ales că oficialii kazahi de la Rompetrol şi KazMunaiGaz dădeau asigurări în acest sens. Însă de la începutul acestui an atât oficialii kazahi, cât şi programul de convergenţă la euro ne-au rezervat surprize.
Citește pe Antena3.ro
Dacă programul de convergenţă menţiona că există mai multe scenarii în privinţa primirii banilor, săptămâna trecută, Dimitri Grigoriev, directorul financiar al Rompetrol, dorea restructurarea datoriei şi plata acesteia în trei-patru ani. El a mai spus că vrea şi un acord interguvernamental între România şi Kazahstan. Cele 2,4 miliarde de lei reprezintă 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) şi sunt datorii istorice ale rafinăriei Petromidia ce au fost transformate în 2003 de statul român în obligaţiuni cu scadenţă în 2010. În acel an, grupul petrolier era controlat de miliardarul român Dinu Patriciu. Rompetrol poate plăti doar parţial datoria, astfel încât să rămână acţionar majoritar la Petromidia. Cu doar 95 milioane de euro, kazahii rămân acţionari majoritari ai rafinăriei. În cazul în care restul obligaţiunilor rafinăriei vor fi transformate în acţiuni şi vândute pe bursă, România va pierde 140 milioane de euro în urma "afacerii".
● Daniel Ionaşcu
