Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși în ultimii ani s-au făcut pași importanți pentru gestionarea lor corectă, mai avem foarte multe de făcut în acest domeniu pentru a avea un mediu de viață cât mai curat. Până în 2030 trebuie să atingem o țintă de reciclare a deșeurilor municipale de 60%, iar acest obiectiv poate fi atins doar dacă toți cei implicați în această industrie a deșeurilor vor căuta împreună soluții.
Acesta a fost mesajul participanților la „Conferința Internațională a Asociației Române de Salubritate și Managementul Deșeurilor - Forumul Național al Salubrizării”. „Dacă facem pași foarte importanți și implementăm colectarea corectă, în special colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, avem șanse să atingem acel obiectiv”, a spus Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului. Având ca temă centrală „Mediul și provocările gestiunii deșeurilor și salubrizării / Soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor în România”, conferința a reunit reprezentanți ai Guvernului, companii de salubrizare, autorități locale, precum și delegați ai structurilor internaționale de profil.
România trebuie să facă pași mai rapizi în ceea ce privește gestionarea deșeurilor pentru că obiectivele stabilite de Comisia Europeană sunt tot mai mari. Pentru aceasta, reprezentanții firmelor de salubrizare au atras atenția că trebuie făcute o serie de modificări legislative, pentru că astăzi răspunderea lor este foarte mare, în condițiile în care colectare a fost complicată foarte mult. În timp ce multe țări au ales să facă această colectare pe două fracții, uscată și umedă, România a ales să facă acest lucru pe mai multe fracții și „mai avem puțin să colectăm pe culori”, după cum a spus Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). În această perioadă, autoritățile pregătesc elaborarea unui nou Plan Național de Gestionare a Deșeurilor și realizarea lui este foarte importantă pentru atingerea țintelor de reciclare impuse de UE, astfel încât să reușim evitarea sancțiunilor financiare. De asemenea, tot acum se află în lucru o nouă lege a salubrizării de la care se așteaptă să aducă mai multe clarificări în acest domeniu.
6 milioane de tone de deșeuri municipale produce anual România
Transformarea deșeurilor în energie, o soluție testată în UE
O soluție deja testată în alte țări care se poate aplica și la noi este transformarea deșeurilor în energie curată prin procesul de incinerare. Mai exact, deșeurile sunt arse la temperaturi înalte, iar căldura este folosită pentru a produce abur care generează energie electrică sau termică. O altă soluție este biogazul produs de alimente și resturi vegetale descompuse. „Dacă o parte din Europa reușește și o parte din lume reușește, va reuși și România. Sunt industrii germane foarte bine pregătite, și în Italia funcționează. Mai mult decât atât, avem câteva executate în Europa care funcționează. Ultima investiție de acest gen s-a realizat în Polonia”, a subliniat Ilie Ionel Ciuclea, președintele Asociației Române de Salubritate și Managementul Deșeurilor (ARSMD), el insistând pe faptul că autoritățile trebuie convinse că aceasta este soluția. Investițiile în astfel de sisteme sunt însă de ordinul milioanelor de euro.
„Dacă avem o cantitate suficientă de deșeuri, există chiar interes al pieței, fără a avea neapărat nevoie de fonduri europene pentru investiția inițială. Dacă există o voință politică și dacă vom cădea de acord că în ciuda unor emisii de CO2, toate celelalte avantaje sunt mai importante și vom produce energie din deșeuri, cred că vom găsi soluții și de finanțare sau de a fi atractivi pentru investitori privați”, a afirmat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
În multe state, cogenerarea de energie din deșeuri s-a dovedit a fi economică în comparație cu alte costuri implicate de gestionarea deșeurilor.
Citește pe Antena3.ro
„În prezent, costul net final al gestionării deşeurilor se ridică la 361 de miliarde de dolari americani. Costurile directe sunt doar o faţetă a poveştii”, a concluzionat Marc Tijhuis, director general al Asociației Internaționale a Deșeurilor Solide (ISWA). Celelalte fațete reflectă impactul asupra mediului și sănătății pentru care plătim cu toții, a mai spus acesta.
„Avem legislație, dar, din păcate, în multe cazuri ea nu se respectă. Trebuie să avem o privire de ansamblu asupra domeniului. Statul face concurență neloială privatului. Tot mai multe primării își înființează într-o viteză tot mai mare societăți de salubrizare. Se fac angajări pe salarii foarte mari, se fac achiziții de echipamente fără număr. Cred că ar trebui să intervină Consiliul Concurenței să rezolve această problemă. Sunt sisteme de management integrat al deșeurilor care nu funcționează. Din această cauză deșeurile sunt transportate prin țară. Tratarea deșeurilor nu există decât pe hârtie. Țintele pentru colectarea separată sunt plasate în responsabilitatea societăților de salubrizare”, Ana Predescu, Liga citadină a serviciilor publice și comunale din România
Colectarea textilelor, fără infrastructură de reciclare
Conform legislației în vigoare privind regimul deșeurilor, la cerința privind colectarea separată a deșeurilor de hârtie/metal/plastic/sticlă, începând din ianuarie 2025, s-a adăugat și colectarea separată a deșeurilor textile. Aceasta este o nouă provocare pentru firmele de salubrizare, pentru că nu există infrastructura de reciclare a acestora. „Am pus tomberoane de colectare a deșeurilor textile și în trei zile erau devastate de căutătorii de profesie. Noi degeaba colectăm deșeurile textile, dacă nu avem unde să le reciclăm. Există industria magazinelor second-hand despre care nimeni nu știe nimic. Dacă această colectare a textilelor o puneți din nou la ușa companiilor de salubrizare, nu am făcut nimic. La masa discuțiilor ar trebui să fie și primăriile, și reprezentanții cetățenilor”, a afirmat Ilie Ionel Ciuclea, președintele ARSMD. Vorbitorii au subliniat că trebuie regândit rapid sistemul de colectare a textilelor. „Noi astăzi facem note pe care le trimitem mai departe, dar nimeni nu ne ia în seamă”, au spus aceștia. Hainele second-hand comercializate în România vin de afară, pentru că la noi nu se colectează, neavând legislație în acest sens. Astăzi colectarea textilelor second-hand este făcută doar de fundațiile de caritate, dar pentru extinderea sistemului la nivel național o soluție ar fi aplicare modelului RetuRo de la sticle, ceea ce ar însemna introducerea unei garanții la prima vânzare a articolului care, ulterior, să fie recuperată.
„Nu putem vorbi despre colectarea selectivă atât timp cât în multe locuri se practică arderea deșeurilor sau debarasarea de ele la capătul satului. Circa 20-30% din populația țării face acest lucru”, Ilie Ionel Ciuclea, președintele ARSMD.
„În România există localități care reușesc să gestioneze corect problema deșeurilor. Sunt comune și orașe care își ating țintele stabilite prin legislația națională (de colectare și reciclare - n.red). Adică avem în România, pe bune, nu doar pe hârtie, orașe și comune care ating 50%, 60% sau chiar 70%. Acolo, trebuie să vă spun, primarul știe ce are de făcut și face”, Zsolt Pasztai, participant la conferință
Conform Băncii Mondiale, cantitatea globală de deșeuri va ajunge la 3,4 miliarde de tone până în 2050, aproape dublu față de nivelul actual. În Europa, doar 19% dintre deșeuri sunt reciclate, în timp ce restul ajung la groapa de gunoi sau sunt aruncate în aer liber.
Cu o rată de reciclare de doar 12% în 2023, România este cu mult sub media Uniunii Europene, de 48%.
400 de milioane de tone de plastic, produse anual
O altă problemă majoră o reprezintă deșeurile din plastic, unul dintre cele mai poluante materiale. Conform cercetării realizate de experți de la Universitatea Tsinghua din Beijing, doar 9,5% din cele aproximativ 400 de milioane de tone de plastic produse în anul 2022 au provenit din materiale reciclate. Restul, în proporție covârșitoare, a fost obținut prin utilizarea materiilor prime derivate din combustibili fosili, în principal petrol și gaze naturale. Tocmai de aceea, experții internaționali caută soluții care să fie aplicate la nivel global.
„Dacă vom avea succes, acesta va avea un impact profund asupra modului în care folosim, producem și eliminăm plasticul, un material care, în momentul de față, este produs într-un ritm de 400 de milioane de tone anual. Aceste forumuri internaționale sunt esențiale pentru a ne asigura că gestionarea deșeurilor nu doar că este eficientă, dar și aliniată cu obiectivele globale”, a spus Marc Tijhuis, director general al Asociației Internaționale a Deșeurilor Solide (ISWA). Deși în ultimul an a crescut considerabil colectarea și reciclarea PET-urilor, România încă se confruntă cu poluarea cu plastic, au spus vorbitorii.
În ciuda provocărilor, directorul ISWA s-a arătat optimist în fața oportunităților oferite de tehnologie. De la inteligența artificială pentru sortarea deșeurilor, până la soluții digitale de trasabilitate și sisteme de transformare a deșeurilor în energie, sectorul este într-o transformare profundă. „Aceste inovații reduc impactul asupra mediului, dar creează și valoare economică. Este o industrie care poate genera locuri de muncă și poate atrage investiții”, a mai declarat Marc Tijhuis, accentuând importanța colaborării internaționale și a schimbului de bune practici.
„Managementul deșeurilor este strict legat de economia circulară. Protecția mediului implică multe costuri și pentru început trebuie să reducem consumul de materii prime, care a crescut foarte mult. Ca să reducem cantitatea de deșeuri care merge la groapa de gunoi trebuie să dezvoltăm colectarea, reciclarea, tratarea mecano-biologică și incinerarea deșeurilor”, Dumitru Mihalache, secretar general ARSMD.
