România se împrumută la costuri ridicate de pe piaţa internaţională pentru că prima de risc, reflectată de CDS, este cu 300 de puncte de bază peste cea a ţărilor europene performante. Această realitate nu are la bază fundamente economice, ci reflectă incoerenţa politicilor economice şi a mesajului transmis în exterior.
"CDS în România reflectă o coerenţă scăzută, ca să nu zic altfel, dacă nu în politici, măcar în mesajul pe care-l transmitem în exterior. Plătim cu toţii şi căutăm vinovaţi în alte locuri decât ar trebui", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a adăugat că nu avem coerenţă a politicilor economice şi asta ne încurcă. "Cum putem să vorbim de coerenţă dacă discursul public vorbeşte acum de reducerea TVA ca o soluţie de ieşire din criză. Suntem total incoerenţi dacă după trei luni de la majorarea TVA venim cu acest mesaj", a spus guvernatorul la seminarul "România, încotro? Cum să redăm încrederea?"
Guvernatorul spune că majorarea TVA a încurcat politicile BNR. "Prin forţa lucrurilor, ţara asta a trebuit să majoreze TVA de la 19 la 24%. Ne-a întrerupt nouă, BNR, un întreg ciclu de reducere a dobânzii şi nu este o chestie de joacă, să ai o anumită ţinută în politica monetară şi să fii întrerupt brutal, şi chiar să existe riscul întoarcerii", a spus Isărescu.
Oficialul băncii centrale s-a declarat de partea celor care spun că factorul esenţial în diferenţierea statelor democratice este coerenţa politicilor publice, a politicilor economice şi financiare.
România se confruntă încă cu politici care nu sunt foarte bine percepute ca a fi predictibile şi trebuie să-şi găsească un nou model coerent de creştere economică.
"Cel mai important lucru după criză este schimbarea mentalităţii, pentru că dezvoltarea nu mai poate veni numai din investiţiile străine şi creşterea nesustenabilă a cererii interne. Modelul sustenabil se bazează pe coerenţa politicilor, alocarea de resurse pe termen lung şi adoptarea de politici publice care să nu mai facă greşelile din trecut. Este greu să spui unui politician să nu cheltuiască atunci când este într-o perioadă de boom", a explicat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. El s-a declarat surprins plăcut că mediul privat din România are o concepţie strategică despre dezvoltarea economiei şi a spus că există o condiţie ca economia să fie urnită din loc: politicile publice trebuie să vină în sprijinul sectorului privat şi să fie caracterizate prin coerenţă, stabilitate şi predictibilitate, pentru a se recâştiga încrederea investitorilor.
Europa, încă foarte vulnerabilă
"Europa începe să-şi revină după cea mai mare recesiune care a avut loc de la cel de-al doilea război mondial. Sunt semne că ţările avansate din Europa ar putea redeveni un motor pentru această zonă. Dar această revenire are în spate multe riscuri, care pot să alunece şi să creeze o nouă recesiune şi mai mare", a declarat Tănăsescu. El a explicat că ţările avansate vor înregistra o creştere economică de 1,7-1,8%, dar cel mai important este ca această creştere să fie sustenabilă. "Europa avansată e în turbulenţă majoră. Are două mari vulnerabilităţi. Un sistem bancar încă nerestructurat şi şomaj mare", spune reprezentantul României la FMI. El avertizează că aceste probleme se găsesc şi-n Europa emergentă. În plus, problemele Europei emergente nu sunt legate numai de criza financiară, ci sunt legate şi de o criză de încredere în sistemul capitalist.