Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mâine, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Aceasta după ce la alegerile ordinare din 5 aprilie 2009 comuniştii au obţinut 60 din cele 101 mandate de deputat. Comuniştilor guvernanţi nu le-a ajuns doar un vot pentru a alege noul şef al statului, iar opoziţia, care nu a recunoscut rezultatele alegerilor, a profitat de aceasta ca să provoace alegeri anticipate.
După opt ani de guvernare comunistă, Republica Moldova este una din cele mai sărace ţări din Europa. Republica Moldova numără aproximativ 4 milioane de locuitori dintre care 64% sunt moldoveni de etnie română, 14% sunt ucraineni, 13% ruşi şi 3,5% găgăuzi (turcofoni ortodocşi).
Republica Moldova este condusă în mod autoritar de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, care, potrivit liderilor opoziţiei, şi-a subordonat justiţia şi organele de forţă, presa şi mediul de afaceri. "Partidul Comuniştilor care se află de 8 ani la putere a subminat instituţiile democratice, reducând funcţiile lor la deservirea intereselor regimului, a pus funcţionarii de stat şi angajaţii organelor de forţă în situaţa umilitoare de a acţiona din frică.
Pe conştiinţa actualei guvernări sunt cetăţeni umiliţi, expropriaţi, torturaţi şi chiar omorâţi. Votul împotriva regimului Voronin este actul civic al fiecărui om care spune "Nu!" fărădelegii, violenţei şi urii", a declarat liderul PLDM, Vladimir Filat.
A doua zi după alegerile parlamentare ordinare din 5 aprilie, peste 10 mii de tineri nemulţumiţi de rezultatele anunţate de autorităţi s-au mobilizat şi au ieşit în stradă cu lumânări în mână pentru a protesta împotriva fraudării alegerilor. În listele de alegători au apărut într-o singură noapte peste 600.000 de alegători decedaţi cu 20 de ani în urmă care "au votat". Nemulţumiţi de această nedreptate, tinerii şi-au dat întâlnire în centrul Chişinăului prin anunţuri plasate pe internet şi prin intermediul mesajelor sms. Protestul a decurs paşnic, iar manifestanţii au convenit să revină la proteste a doua zi, pe 7 aprilie.
Acţiunile de protest din 7 aprilie au degenerat, însă, în violenţe şi s-au soldat cu devastarea Preşedinţiei şi Parlamentului. Poliţia nu a opus rezistenţă, iar măsurile întreprinse de autorităţi pentru protejarea instituţiilor statului au fost criticate de experţi. Liderul comunist Vladimir Voronin acuză opoziţia că a scos lumea în stradă: "Cine a scos tineretul în Piaţă? Cine a zădărnicit alegerea preşedintelui Republicii Moldova, iar odată cu aceasta şi stabilizarea situaţiei politice şi economice în ţară? Unicul răspuns la aceste şi alte întrebări este: Aceasta s-a făcut cu mâinile opoziţiei noastre liberale", a declarat Voronin.
În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, sute de tineri au fost maltrataţi pe străzi şi în comisariatele de poliţie. Opoziţia vorbeşte despre 4 morţi în rândul tinerilor protestatari, fete violate de poliţişti şi tineri lăsaţi invalizi. Autorităţile comuniste au acuzat opoziţia de tentativă de lovitură de stat. Preşedintele Vladimir Voronin a acuzat România vecină că ar sta în spatele violenţelor. În consecinţă, el a dispus introducerea regimului de vize cu România şi expulzarea ambasadorului României din Republica Moldova. Oficialii de la Chişinău nu au prezentat, însă, nici o probă în susţinerea acestor acuzaţii, iar reprezentantul special al Uniunii Europene în Moldva Kalman Mizsei a declarat că România nu a avut vreo implicare în evenimentele din aprilie.
Pe de altă parte, opoziţia susţine că guvernarea comunistă şi-a înscenat presupusa "lovitură de stat", pentru a distrage atenţia de la fraudarea alegerilor. Pe acest fundal tensionat au fost iepuizate cele două tentative de alegere de către Parlament a noului şef al statului.
Cele trei partide liberale care au trecut pragul electoral: Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa Moldova Noastră au refuzat să-şi dea votul pentru candidatul comuniştilor, provocând alegeri anticipate. Liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a spus că puterea comunistă a încercat să cumpere "votul de aur": "Li s-au propus şi apartamente cu 4 camere, altuia i s-au propus milioane, posturi de lucru începând cu funcţia de viceprim-miniştri. Nu totul se vinde, dragii mei, în această ţară. Nu totul este putred în această ţară", a spus Urechean.
După eşuarea ultimei tentative de alegere a noului şef al statului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a dizolvat Parlamentul şi a declarat că după alegerile parlamentare anticipate comuniştii vor obţine 80 de mandate din totalul de 101.
După dizolvarea Legislativului, unul din fruntaşii Partidului Comuniştilor, Marian Lupu, care a deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului în perioada 2005-2009 a părăsit rândurile acestui partid şi a preluat conducerea Partidului Democrat condus până atunci de fostul komsomolist, Dumitru Diacov. Marian Lupu a criticat regimul Voronin, dar nu a făcut dezvăluiri despre evenimentele din aprilie. Potrivit sondajelor, acest partid are şanse să intre în viitorul Parlament, bucurându-se de sprijinul electoratului cu viziuni social-democrate.
Toate partidele politice şi-au axat campania electorală pe protestele violente din aprilie. Puterea comunistă acuză opoziţia că este dirijată din afara Moldovei, că acţionează împotriva intereselor naţionale şi se oferă să salveze Moldova, iar opoziţia acuză puterea de fraudă, minciună mediatizată, crimă şi masacru pe data de 7 aprilie. Liderul comunist Vladimir Voronin este învinuit de uzurparea puterii în stat.
Potrivit sondajelor, în parlamentul ce va rezulta din alegerile din 29 iulie vor accede 4 sau 5 formaţiuni politice. Comuniştii pro-ruşi ar putea deţine 49 sau 50 de mandate la fel ca şi opoziţia unită pro-europeană. Pentru alegerea viitorului şef al statului e nevoie, însă, de 61 de voturi. Imposibilitatea alegerii preşedintelui ar echivala cu o nouă dizolvare a parlamentului şi cu noi alegeri anticipate.
VORONIN ŞI SMIRNOV SE ÎNARMEAZĂ
Puterea comunistă de la Chişinău şi-a mobilizat toate forţele pentru a-şi asigura un scor electoral ce i-ar permite o guvernare absolută. Un eventual eşec electoral al comuniştilor la alegerile din 29 iulie ar însemna mai mult decât debarcarea lor de la putere.
Experţii sunt îngrijoraţi că şefii Poliţiei, care ar trebui să asigure ordinea publică în cazul unor frământări sociale post-electorale au devenit avocaţi ai comuniştilor interesaţi în menţinerea lor la putere. O eventuală victorie a democraţilor ar însemna ani de puşcărie pentru mulţi şefi din Poliţie şi Procuratură care cunosc adevărul despre protestele violente din 7 aprilie.
Au apărut multe indicii care conduc la ideea că comuniştii nu vor ceda puterea de bună voie după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. Iată doar câteva acţiuni care s-au făcut vizibile în ultima vreme:
1. Autorităţile au testat recent câteva modalităţi de închidere simultană a portalurilor informaţionale care au relatat imparţial şi în regim on-line despre protestele violente din 7 aprilie 2009.
2. Numirea celui mai experimentat politician în organizarea acţiunilor de protest (liderul creştin-democrat Iurie Roşca) în funcţia de viceprim-ministru responsabil de organele de forţă.
3. În Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost montate boxe foarte puternice care se conectează din clădirea Guvernului.
4. Liderii celor trei partide de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) au declarat într-o conferinţă de presă că, în ultima perioadă, poliţiştii din afara Chişinăului au fost instruiţi cum să acţioneze în caz de revoltă a maselor chiar de către conducerea Ministerului de Interne. Liderul AMN, Serafim Urechean, a afirmat că la Brigada de poliţie cu destinaţie specială "Fulger", din cadrul MAI au fost create sute de unităţi. "Dacă la 7 aprilie, "Fulger" avea 406 unităţi, acum acestea depăşesc cifra de 1100 de unităţi. În fiecare zi, au loc aplicaţii", a declarat Urechean.
5. Un avion al Ministerului Situaţiilor Excepţionale din Rusia a aterizat pe 22 iulie la ora 05.45 pe aeroportul Mărculeşti reconstruit în grabă de Guvernul de la Chişinău. Presa de la Chişinău a scris că avionul rusesc a adus echipament militar pentru poliţie. Un al doilea avion este aşteptat la Mărculeşti astăzi, potrivit unor surse de la Chişinău.
6. Aceleaşi surse au comunicat că pompierii şi o parte din poliţişti au primit echipament special, iar în Transnistria, neoficial, are loc mobilizarea.
Citiţi şi: Prea multă linişte înaintea alegerilor
Citește pe Antena3.ro
