Necunoscuţii din scrum

La Cracovia au început pregătirile pentru funeraliile fostului preşedinte polonez, Lech Kaczynski, şi ale soţiei sale, ucişi în accidentul aviatic de săptămâna trecută. La ceremonia de duminică şi-au anunţat prezenţa şi preşedintele american, Barack Obama, şi cel rus, Dmitri Medvedev. În România, ziua funeraliilor cuplului Kaczynski - 18 aprilie - a fost decretată zi de doliu naţional.

Misiune dificilă pentru autorităţile din Cracovia. Fosta capitală poloneză are doar câteva zile de pregătiri pentru găzduirea funeraliilor fostului preşedinte, Lech Kaczynski, şi ale soţiei sale, Maria. Misiunea este îngreunată inclusiv de nemulţumirea multor polonezi, cărora li s-ar fi părut mai potrivit ca fostul şef al statului să fie înmormântat în capitala Varşovia.

"Polonia este divizată, iar noi nu vom putea vreodată să mulţumim pe fiecare în parte", a declarat, în acest context, primarul Cracoviei, Jacek Majchrowski. Oficialul a explicat însă că oraşul, una dintre cele mai importante destinaţii turistice din Polonia, poate face faţă numărului mare de persoane care vor lua parte la ceremonie şi că dispune şi de infrastructura necesară. Hotărârea ca Lech Kaczynski să fie înmormântat la Wawel divizează opinia publică din Polonia şi pe alt plan.

Mulţi se întreabă dacă fostul preşedinte merită să îşi doarmă somnul de veci alături de personalităţi cum au fost Jan Sobieski sau Wladyslaw Sikorski. "Nu este bine pentru memoria fostului nostru preşedinte să îl transformăm forţat într-un părinte al naţiunii... nu a fost aşa", a declarat, pentru Wall Street Journal, profesorul Jan Hartman, de la Catedra de Etică la Universitatea din Cracovia. Critic la adresa acestei decizii este şi regizorul Andrzej Wajda.

Potrivit programului zilei de duminică, schiţat până la această oră de autorităţile poloneze, trupurile neînsufleţite ale lui Lech şi Maria Kaczynski vor fi aduse cu avionul pe Aeroportul Balice, unde se va forma un cortegiu funerar. Va urma o slujbă la Biserica Sfânta Maria, care va transmisă în direct în piaţă. După acest serviciu religios, sicriele vor fi transportate la Castelul Wawel.
Ieri au fost repatriate trupurile neînsufleţite ale altor 30 de victime ale accidentului aviatic din Rusia.

DOLIU ÎN ROMÂNIA
Oaspeţi tot mai de seamă continuă să îşi anunţe sau să îşi confirme prezenţa la ceremonia de duminică. Casa Albă a anunţat, printr-un comunicat, că preşedintele Barack Obama va sosi sâmbătă seară la Cracovia pentru a asista la funeralii. Moscova a confirmat, de asemenea, că preşedintele Dmitri Medvedev va asista, şi el, la ceremonie. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, precum şi cancelarul german, Angela Merkel, se numără printre liderii mondiali care se vor afla la Cracovia.

În România, ziua de duminică, 18 aprilie, va fi decretată zi de doliu naţional pentru victimele accidentului de la Smolensk. Potrivit Mediafax, care citează surse oficiale, decizia a fost luată în şedinţa de ieri a Guvernului. Decizia ar surveni după apelurile lansate luni de mai multe organizaţii civice şi sindicale.

 

Ancheta, la braţ cu teoria conspiraţiei
Autorităţile ruse au anunţat ieri că au identificat 64 dintre cele 96 de victime ale tragicului accident de la Katin. Potrivit presei ruse, citată de pagina de internet a postului Radio Polonia, două dintre cadavrele găsite la locul prăbuşirii aeronavei prezidenţiale nu se aflau pe lista persoanelor de la bordul avionului. Informaţia lasă locul unor noi supoziţii conspirative, una dintre ele referindu-se la faptul că la bordul Tupolevului se aflau mai multe persoane decât se credea iniţial.

Cu toate acestea, site-urile ruseşti nu exclud varianta ca acele două cadavre încă neidentificate să fi aparţinut unor oameni care, în momentul prăbuşirii avionului, să se fi aflat la sol, în apropierea aeroportului militar pe care încerca să aterizeze Tupolevul. Până la închiderea ediţiei, autorităţile ruse nu au oferit lămuriri legate de cei doi necunoscuţi.

În ciuda teoriilor conspirative apărute în presa europeană, anchetatorii ruşi şi polonezi continuă, în mod discret, investigaţia. Nici o informaţie oficială "nu răsuflă" din interiorul anchetei fără voia celor care o conduc. În Polonia, unde spiritele unor politicieni s-au înfierbântat din cauza emoţiilor, au început să fie retrase unele declaraţii extrem de dure. 

 

Parlamentarul polonez Artur Gorski, care declarase în urmă cu două zile că Rusia se află în spatele înfiorătorului accident de avion, şi-a retras ieri afirmaţiile, aruncând vina pe o evidentă încărcătură emoţională. Gurki şi-a cerut scuze, titrează ziarul Novîie Gazeta, preluat de presa europeană.
● Anca Aldea

 

Criza armatei
Accidentul de la Smolensk are consecinţe majore pentru armata poloneză nu doar la nivelul liderilor, care trebuie urgent înlocuiţi, ci şi la nivelul relaţiilor intrapersonale pe care aceştia le creaseră cu omologii lor din NATO. Concluzia le aparţine experţilor de la agenţia de analiză STRATFOR. "Aceste relaţii includ şi cele create cu oficialii americani cu care Polonia a negociat amplasarea de rachete Patriot şi elemente al unui sistem de apărare antirachetă.

Armata este deci prima sferă de conducere evident afectată în urma acestui accident aerian", comentează sursa citată. STRATFOR face trimitere şi la un dureros precedent cu care armata Poloniei s-a confruntat în 2008, când 20 de persoane - majoritatea fiind înalţi oficiali din aviaţia militară - au murit într-un accident aerian. "Totuşi, misiunea poloneză în Afganistan nu va avea de suferit, deoarece trupele de acolo sunt integrate în efortul internaţional general", apreciază agenţia de analiză.
● Irina Cristea

 

Rivalitatea politică se ascute
Tragedia în care Polonia şi-a pierdut nu numai preşedintele, ci şi o mare parte din elita ţării va avea, fără îndoială, un mare impact pe scena politică. Cel mai evident rezultat îl constituie organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate, a căror dată va fi anunţată oficial miercuri, 21 aprilie. Dar se ştie deja că alegerile vor avea loc, în acest caz, cel mai probabil la data de 20 iunie, adică în decurs de 60 de zile, conform Constituţiei şi Legii electorale. Dacă nici unul dintre candidaţi nu va obţine 50% din sufragii, atunci se va organiza al doilea tur de scrutin, după două săptămâni. Chiar dacă tragedia a avut un impact puternic asupra naţiunii, simpatia populară revărsându-se asupra victimelor şi urmaşilor lor, este însă greu de spus cum, în politică, această simpatie se va transforma în voturi pentru opoziţie.

FRATELE, DEZINTERESAT
Se ştie că defunctul preşedinte Lech Kaczynski avea şanse aproape nule de a obţine un nou mandat, iar fratele lui geamăn, Jaroslaw, liderul partidului Lege şi Dreptate (PiS), este prea mult afectat de tragedia familiei sale "pentru a se gândi acum la politică", după cum a declarat purtătorul său de cuvânt al PiS, Adam Bielan, colaborator apropiat al lui Jaroslaw.

"Şi-a pierdut fratele şi mulţi prieteni", a mai spus Bielan. PiS a pierdut opt membri din cei 18 parlamentari care au pierit la Smolensk. De fapt, Jaroslaw ar fi candidatul de drept al partidului la alegerile prezidenţiale, el putând prelua platforma politică a fratelui său. De altfel, presa a făcut la un moment dat un comentariu legat de vorbele în şoaptă rostite la sicriul fratelui său de Jaroslaw, care ar fi fost un fel de promisiune de a-i duce mai departe visul pentru Polonia.

Oricare ar fi însă candidatul PiS, el se va confrunta cu actualul preşedinte interimar, Bronislaw Komorowski, dat drept favoritul cursei prezidenţiale. Fost ministru de Externe, Komorowski, fiu de conte şi rudă îndepărtată cu prinţesa Matilda a Belgiei, a fost "garantat" de Lech Walesa, legendarul activist anticomunist, fost lider al mişcării Solidaritatea.
● Sînziana.Stancu