Parcuri naturale aprig ciuntite în Balcani

Păduri tăiate pentru terenuri de sport. Păduri tăiate pentru proiecte imobiliare. Păduri tăiate pentru comerţul ilegal cu lemn. Aceasta este situaţia în câteva state din sud-estul Europei, printre care şi România, potrivit unei sinteze realizate de Agenţia France Presse cu câteva zile înainte de Ziua Biodiversităţii (22 mai), al cărei scop este sensibilizarea cetăţenilor cu privire la pericolul defrişărilor.

Dintre statele incluse în sinteză, situaţia cea mai dramatică este în Albania. "Înainte de 1990, teritoriul ţării era acoperit în proporţie de 51% de păduri. În prezent, suprafaţa s-a redus la 25%", susţin surse avizate, citate de AFP. În regiunea sudică, 102 hectare de pădure au fost tăiate la Vlora pentru a construi ilegal clădiri, potrivit Asociaţiei naţionale a pădurilor. Iar tăierile ilegale, de zece ori mai multe decât cele făcute în mod legal, potrivit statisticilor oficiale, afectează, de asemenea, Parcul naţional Lura, una dintre bijuteriile Balcanilor.

"În România, care are cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, după Rusia (300.000 de hectare), situaţia este asemănătoare.
În Parcul naţional Piatra Craiului, din Munţii Carpaţi, circa 300 de hectare de pădure au fost defrişate în perioada 2004-2007, potrivit organizaţiei neguvernamentale Agent Green care a denunţat această «crimă»", mai scrie AFP. Autorităţile de la Bucureşti confiscă anual circa 170.000 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal. Din 25.000 de procese-verbale întocmite de pădurari în trei-patru ani, numai două s-au soldat cu condamnări, pentru că legea este "interpretabilă".

În Serbia, unde există, de asemenea, păduri intacte, Asociaţia Endemit denunţă defrişările din Parcul naţional Kopaonik pentru construirea unor terenuri de sport. "Guvernul nostru trebuie să hotărască dacă strategia sa este dezvoltarea turismului sau protejarea mediului", susţin oficialii asociaţiei. În Bosnia, unde războiul din perioada 1992-1995 a cauzat pagube importante, 1.200 de gatere din 1.800 ar fi ilegale, potrivit presei.

Incendiile, declanşate intenţionat sau din greşeală, reprezintă, de asemenea, un pericol pentru pădurile din Balcani. În Macedonia, peste 35.000 de hectare au ars în 2007. Despăduririle duc la alunecări de teren, inundaţii şi periclitează supravieţuirea urşilor, avertizează Asociaţia Fondul mondial pentru natură (WWF).