x close

Camera de zestre

0
Autor: Costin Anghel 26 Oct 2008 - 00:00
Camera de zestre




MUZEU  •  LOCUL DIN CARE TE ÎMPĂRTĂŞEŞTI CU TRADIŢII
Haideţi să ne împărtăşim cu România ţăranului, a tradiţionalului. Să mergem într-un loc impresionant. I se spune Galeria de Artă Ţărănească. Locul în care-ţi poţi îmbogăţi sufletul şi casa. O cameră de oaspeţi, Camera de zestre a românului, în incinta Muzeului Ţăranului Român.



De cum intri în Galerie, lumea se schimbă. După cum le place celor de la muzeu să spună, eşti în Camera de Zestre a Muzeului Ţăranului Român (MŢR). Păşeşte cu grijă...

TRADIŢII REUNITE.
Pe-o bancă mai mare, pe-o bancă din vis, stau alături Banatul, Oltenia, Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Transilvania. Surorile şi-au trimis aici, la Bucureşti, reprezentanţi şi reprezentante de seamă. Lucruri... tot ce ţine de tradiţia fiecărei zone istorice din ceea ce noi numim România. Poate nu este chiar ţara pe care o ştiţi voi, este România tradiţiilor, a icoanelor sfinte agăţate în cui, a ştergarelor frumos cusute, ori a maramelor de mirese, a fetelor rumene în obraji şi îndrăgostite. Este ţara jocurilor, a sârbelor, a horelor, a Braşovencei ori a bănăţenelor. În Camera de Zestre a MŢR-ului stă ce are ţăranul român mai bun de oferit, de dăruit, de împărtăşit. Poate pare o legendă, este doar realitate.

O GALERIE PENTRU MEŞTERI ŞI FRUMOS. Pe vremea lui Carol I, Al. Tzigara-Samurca devenea directorul a ceea ce s-a numit atunci Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială. Un mare pas înainte pentru cultura tradiţională românească. Desfiinţat pe vremea comunismului, muzeul a fost reînfiinţat în 1990. Director devenea pictorul Horia Bernea. De la vechea denumire a muzeului s-a ajuns la cea actuală, Muzeul Ţăranului Român. Un muzeu în care arta tradiţională românească, arta ţăranului, să fie arătată, promovată şi... vândută. Galeria de Artă Ţărănească, magazinul muzeului, a  fost deschisă în 1990, o dată cu reînfiinţarea muzeului. Muzeograful Oana Halpern povesteşte: "S-a dorit în primul şi-n primul rând o susţinere financiară şi nu numai a meşterilor populari. În galerie sunt expuse creaţii contemporane, ale meşterilor care până astăzi au reuşit să creeze, să păstreze şi să ducă mai departe arta tradiţională românească. Bineînţeles este şi funcţia educaţiei publicului românesc, şi nu numai, pentru că astfel ne putem vedea adevăratele valori".

EXPONATE ALESE.
Aproape tot ce înseamnă cultură ţărănească poate fi văzut şi achiziţionat din Galeria MŢR. Fie că vrei să-ţi faci ţie o bucurie, cuiva din familie ori unui prieten, poţi veni aici cu încredere. Frumoasele ii, cu modele fel şi fel, cu simboluri puternice pentru creatorii lor, cămăşile bărbăteşti, dar şi femeieşti, catrinţele, clopurile, pălăriile cu pană de păun... covoare minunate, ştergare... marame... şi câte şi mai câte! Odată îmbrăcat omul... e bine să-şi ia şi o icoană. Să-i fie casa binecuvântată, ferită de rele şi de răi. Pune-o-n cui, cu busuioc... şi ia-i şi un ştergar frumos, din acela special pentru icoane, căci mai sunt şi altfel de... înţelegeţi, nu? Îmbrăcat, binecuvântat... omul trebuie să se veselească! Să-şi cumpere şi-un fluier, un caval, o ocarină, ori o pasăre cântătoare din lut... şi să purceadă la joc şi voie bună... pe covoare olteneşti; de l-o lua foamea, s-o aşeza la masă, unde-l aşteaptă ouă încondeiate, ori acoperite ca-n poveşti cu mii de mărgeluţe... Şi-o bea vinul bun şi rece, din căni mari de lut ars, şi-o mânca şi s-o înfrupta din vase smălţuite, cu linguri de lemn ori cu găvane, cu un fel de farfurii mai adâncite din lemn, pictate au ba! De toate are Galeria, de toate pentru toţi. Tu, cumpărătorule, să ştii ce să alegi... să ştii ce vrei... să ştii să-ţi asculţi pofta inimii de frumos, de bun, de tradiţional.

DOAR CE ESTE MAI BUN. Povestea Camerei Curate a Muzeului Ţăranului Român nu este doar frumoasă, ca de poveste... Obiectele din galerie ajung acolo doar după... ce le aprobă o comisie de specialişti! "Meşterii populari care expun la noi în galerie nu au fost descoperiţi toţi dintr-o dată. De fiecare dată primim meşteri noi care lucrează în spirit tradiţional. Se face o comisie, obiectele sunt prezentate comisiei şi dacă acestea se încadrează în spiritul tradiţional, obiectele intră în galeria de artă ţărănească." În galerie sunt obiecte şi mai noi, şi mai vechi. În spate sunt foarte multe lucruri mai vechi, mai ales obiecte vestimentare. Multe dintre ele depăşesc vârsta de 50 de ani. "Unele dintre acestea au fost ţinute de oameni acasă, în lada de zestre. Poate mulţi au murit. Când nepoţii au dat de ele nu au ştiut ce să facă cu respectivele lucruri şi le-au adus la noi. Li se pare că «parcă stau în plus». Eu una mă mir când aud aceste lucruri. O ie nu poate sta în plus într-o casă. Când îmbraci o ie, mai ales una veche, privirile oamenilor de pe stradă se aţintesc asupra ta, aduci ceva nou. Este un lucru pe care-l poţi purta cu plăcere şi mândrie indiferent de moment", spune muzeograful.

DE PESTE MĂRI ŞI ŢĂRI.
Galeria de Artă Ţărănească nu este aproape niciodată goală. Mereu, măcar câţiva clienţi. Români, dar şi foarte mulţi străini. Din Europa, din America, din Asia... cei din Asia sunt oarecum preferaţii angajaţilor de la magazin. "Asiaticii cred că sunt fruntea. Sunt ei un pic tipicari, dar până la urmă  aleg lucrurile de calitate", explică Oana Halpern. La galerie, oamenii vin ca la muzeu. Exponatele pe care în muzeu le pot doar vedea, aici le pot şi atinge... bineînţeles, indicat este să le şi cumpere. Vin vizitatorii muzeului, vin oameni aduşi de târgurile periodice pe care le organizează muzeul, vin cei care... prin cumpărarea produselor din galerie fac altora sau lor înşişi o bucurie... Cât costă bucuriile la galerie? Depinde, ce vrei să cumperi... de unde vine... şi tot aşa... Muzeograful nu consideră preţurile prea... sau prea: "Preţurile? Mari, mici? Consider că prin munca lor, meşterii populari sunt îndreptăţiţi să ceară aceste preţuri. Din punctul meu de vedere nu găsesc că preţurile sunt foarte mari, eu zic că sunt echilibrate". Tot dânsa face o scară a preţurilor. Cele mai scumpe ar fi covoarele. Sunt mari, frumoase, greu de făcut. Apoi vin picturile pe sticlă naturală, făcută de mâna omului. Icoanele... hainele frumoase completează scara cu preţuri. Până la urmă, fiecare cumpără ce-i place şi... ce-şi permite! Trebuie ştiut însă că obiectele din galerie sunt lucrate manual, nu în fabrici, nici în uzine, nici pe vreun vapor, cum sunt făcute kitschurile ce ne-au invadat magazinele şi viaţa. Nu de mult, o tânără bucureşteancă a venit la galerie cu o mare rugăminte... Şi-a dorit să fie... mireasă musceleană. Cu ajutorul muzeografilor, a oamenilor de la galerie, ea şi-a cumpărat un costum întreg de mireasă din Muscel... Cu maramă, cu fir vrăjit de borangic, cu cruci pe la poale să-i poarte noroc şi mai ales cu credinţa că măritişul ei va fi şi mai special când îşi va lua binecuvântarea, în costumul ei tradiţional, de ţărăncuţă mândră, cu maramă pe faţă şi iubire în suflet...
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre,   galerie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 4751


Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de