x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Gabriela Vrânceanu Firea: "În România se pune căruţa înaintea boilor"

Gabriela Vrânceanu Firea: "În România se pune căruţa înaintea boilor"

de Sebastian S. Eduard    |    26 Mar 2010   •   00:00
Gabriela Vrânceanu Firea: "În România se pune căruţa înaintea boilor"

Recent, Săptămâna Financiară a împlinit cinci ani de existenţă. Şi doi de când este liderul absolut pe segmentul business. Cum 2010 se prevede un an la fel de prost ca 2009, i-am cerut Gabrielei Vrânceanu Firea câteva opinii legate de situaţia actuală. Nu am uitat nici de performanţele publicaţiilor pe care le conduce.

● Jurnalul Naţional: La un moment dat, era o întrebare la modă... Gabi, ce ai făcut în ultimii cinci ani?

Gabrielei Vrânceanu Firea: Nu am făcut primul miliard, cum se laudă unii, dar tot ce am realizat valorează milioane. Pe scurt: Am lansat o revistă economică ce domină segmentul publicaţiilor de business - Săptămâna Financiară, un cotidian de afaceri care este acum liderul distribuţiei la chioşcuri - Financiarul - şi o revistă de nutriţie, sănătate şi frumuseţe, care se luptă pentru primul loc în preferinţele doamnelor - Felicia.

Am realizat peste 1.500 de emisiuni "Ştirea Zilei" şi peste 400 de emisiuni de televiziune "Săptămâna Financiară". Am mai publicat două cărţi de specialitate, "Economie de cuvinte" şi "Jurnalul unui observator", pe lângă cele trei de beletristică (un roman şi două de versuri). Am fost gazda Observatorului de week-end al Antenei 1 până anul trecut, în vară, adică aproape zece ani, când am preluat şi conducerea regiei de vânzări Intact Advertising.

 

● Săptămâna Financiară este acum liderul absolut al publicaţiilor economice. A fost mai greu să ajungi în top sau mai grea va fi menţinerea? Să nu crezi că răspunsul este cumva sugerat...

Săptămâna Financiară este lider absolut pe segmentul publicaţiilor de business de doi ani. Iar cifrele BRAT ne-au confirmat că anul trecut am vândut cât cei trei concurenţi direcţi la un loc! Ştim deci ce înseamnă să ajungi în top şi ce trebuie să faci ca să te menţii acolo. Ambele procese sunt dificile, dar în acelaşi timp incitante şi stimulative, mobilizatoare.

Cred că aceia care ocupă primul loc au parte de o dublă competiţie, în primul rând cu propriii concurenţi, iar în al doilea rând, cu ei înşişi. Cel mai mare pericol după ce ai ajuns în top este să te culci pe lauri... Soluţia este perfecţionarea în privinţa tuturor aspectelor. Săptămâna Financiară nu oferă doar informaţii economice importante, anchete excelent documentate, analize pertinente.

Am dăruit cititorilor noştri produse editoriale de top - cărţi economice şi filme de Oscar - susţinute de campanii de marketing performant. Ne-am implicat în campanii inovative, precum prima campanie de educaţie financiară derulată la nivel naţional, anul trecut, cu suportul BCR. Am organizat evenimente de nivel internaţional şi ne putem mândri cu faptul că unul dintre cei mai importanţi economişti ai lumii, Edward C. Prescott, a acceptat să susţină, la invitaţia SFIN, o conferinţă în România.

 

● Criză economică. Mare. Oare publicaţiile economice nu ar trebui să fie şi ele în criză?

Evoluţia economiei afectează orice societate comercială, iar publicaţiile economice din toată lumea sunt supuse aceloraşi legi ale pieţei sau cel puţin aşa ar trebui să fie. Pe la noi mai există şi excepţii, nu dau exemple... Noi ne străduim să facem faţă exigenţelor cititorilor, dar şi rigorilor unui capitalism corect, nu celor ale capitalismului de cumetrie. Sunt convinsă că vom reuşi în continuare să avem un cuvânt greu de spus pe piaţa publicaţiilor de business.

 

Un an economic greu

● Premiile RON pentru 2009 s-au dat în condiţiile unui an economic foarte greu. Alegerea premianţilor a fost un exerciţiu dificil?

În condiţiile unui an de criză, aşa cum a fost 2009, identificarea celor care au făcut performanţă poate părea facilă. Am avut surpriza să nu fie aşa, pentru că am descoperit că multe companii au făcut performanţă. De aceea, ca în fiecare an, criteriul nostru a fost cel al performanţei semnificative, adică al proiectelor care, pe lângă câştig financiar, au adus beneficii organizaţiilor sau comunităţii. Este cazul Marianei Gheorghe, CEO Petrom, care a reuşit să crească cu 34% profitul Petrom, al lui Constantin Stroe, vicepreşedinte Automobile Dacia, căruia i se datorează în bună măsură succesul Dacia, sau al lui Mircea Tudor, preşedintele MB Telecom, recompensat pentru un proiect inovator la Geneva.


● Cât de rău se enervează/cum reacţionează colegii de la Săptămâna Financiară atunci când prevăd că unele lucruri vor merge prost şi cât de curând se constată că au avut dreptate...?

Ne întâlnim foarte des cu această situaţie, fără falsă modestie. Şi este normal să fie aşa, întrucât materialele publicate de redacţia Săptămâna Financiară sunt documentate atent, uneori timp de mai multe săptămâni, iau în considerare puncte de vedere diverse şi acoperă unghiuri pe care, poate, cei responsabili nu le-au avut în vedere. Cred că amărăciune este cuvântul care descrie cel mai bine sentimentul pe care îl ai atunci când predicţiile tale se confirmă.

De ce? Pentru că în România nu se respectă mersul firesc al lucrurilor, se pune căruţa înaintea boilor, cum bine spune o vorbă din popor. Întâi se ia decizia, se aplică, iar apoi, şi nu în toate cazurile, se analizează impactul ei. Observaţiile sau criticile fundamentate pe care presa le aduce sunt catalogate ca partizane şi ignorate. Nu ne face plăcere să afirmăm "V-am spus noi", dar vom continua să o facem până când autorităţile vor proceda aşa cum ar trebui.

 

● Dacă Săptămâna Financiară ar face un top al tuturor greşelilor (de natură economică) făcute în ultimii 20 de ani de guvernanţi, ce ai propune în top 3?

1. Nu ne vindem ţara: privatizarea companiilor româneşti s-a amânat, în timp ce cele poloneze sau ceheşti se capitalizau cu bani din străinătate. Titlurile de proprietate au fost eliberate ţăranilor cu mare întârziere, în mare parte după anul 2000;

2.Pensionările anticipate din anii '90. Rezultatul: 6 milioane de pensionari sunt susţinuţi de numai 4 milioane de salariaţi, în situaţia în care au fost scoşi la pensie pentru a nu fi trimişi în şomaj;

3. Amânarea reformei pensiilor face să avem cele mai mari CAS-uri din UE. Mugur Isărescu a dat în anul 2000 un act normativ prin care legifera pensiile private, act abrogat de Adrian Năstase în 2001 la preluarea mandatului, ceea ce a făcut ca lansarea sistemului pensiilor private să se amâne până în mai 2008.

 

● Mai ai timp să scrii vreo carte?

O să îţi răspund cu o frază-şablon, dar adevărată: dacă îţi doreşti ceva cu adevărat îţi faci timp...

×
Subiecte în articol: mass-media