Fenomenul corupţiei existent pe plaiurile noastre mioritice este într-o continuă creştere. Atunci când vine vorba de încredere în instituţiile statului, cetăţeanul român se îndreaptă spre armată. Mita sau şpaga rămâne "cheia" rezolvării problemelor atunci când apelăm la serviciile unor instituţii plătite din banii noştri, "consumând" din buzunarul cetăţeanului 574 de RON pe o perioadă de 12 luni.
Cam acestea ar fi concluziile Sondajului de opinie realizat de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, în cadrul proiectului "Dezvoltarea şi Consolidarea Centrului Naţional pentru Integritate". Astfel, tei sferturi (75%) dintre români cred că în ultimii 5 ani a crescut corupţia în România, 6% cred că s-a redus, iar 13% că nivelul corupţiei nu s-a modificat.
Instituţia cu gradul cel mai ridicat de încredere este - în mod tradiţional - armata (51% este procentul celor care au încredere în foarte mare şi în mare măsură). Ea este urmată de instituţiile de educaţie (43%), de primării (39%), instituţiile de sănătate publică (31%), Consiliul Judeţean (26%), Prefectura (25%). 13% din populaţia României cu vârste peste 18 ani (adică în jur de 2.300.000) admite că a dat mită în ultimele 12 luni, în timp ce 80% nu au oferit.
Procentul celor care au dat mită este mai ridicat în Bucureşti şi mai scăzut în rural precum şi categoriile cu venituri mai reduse şi minorităţi etnice. Valoarea cumulată medie a şpăgilor pe individ este de 574 de RON pe o perioadă de 12 luni. Aproape trei sferturi (73%) din populaţia ţării crede că nu poţi reuşi în România fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influenţă, în timp ce 27% cred că se poate.
Peste jumătate (55%) dintre respondenţi apreciază că fiind necesară funcţionarea Centrului Naţional pentru Integritate. Marea majoritate a românilor (74%) este de acord cu instalarea camerelor de supraveghere video pe maşinile de poliţie ca măsură anticorupţie, iar 15% sunt împotrivă. Acordul cu această măsură este apreciat în foarte mare măsură mai ales de bărbaţi - mai expuşi controlului poliţiei rutiere - persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, cu venituri ridicate. De asemenea, se contată corelarea acordului cu instalarea sistemelor de supraveghere cu darea de mită şi cu necesitatea existenţei CNI. Aproape jumătate (48%) dintre respondenţi agrează introducerea materiei privind integritatea şi cetăţenia activă la gimnaziu.