Tăierea pensiilor, neconstituţională

Curtea Constituţională a României a decis că sunt neconstituţionale anumite prevederi din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului.

Redăm integral comunicatul CC:

"Plenul Curţii Constituţionale, compus din cei 9 judecători, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţe în zilele de 24 şi 25 iunie 2010, pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizările cu privire la neconstituţionalitatea Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, adoptate în temeiul prevederilor art.114 alin.(3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 7 iunie 2010.

Asupra acestor legi, obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate după cum urmează:

I. Cu privire la Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, de către:

- Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- un număr de 30 de senatori şi 60 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC;

- un număr de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PNL.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că:

1. Dispoziţiile art.1-8 şi cele ale art.10-17 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constituţionale.

2. Dispoziţiile art.9 referitoare la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi a indemnizaţiei de însoţitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum şi cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstituţionale.

II. Cu privire la Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate de către: - Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; - un număr de 37 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că:

1. Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este constituţională în raport cu criticile formulate de cei 37 de senatori.

2. Dispoziţiile art.1 lit.a), b), d)-i) şi art.2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate de Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3. Dispoziţiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile constituţionale indicate în sesizare de Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru".

Decizia Curţii Constituţionale blochează toate măsurile asumate de Guvern

Decizia Curţii Constituţionale pune Guvernul în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.

Decizia Curţii Constituţionale urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Astfel, de la acel moment Parlamentul trebuie să reanalizeze prevederile. De fapt, Legislativul va lua pentru prima dată în discuţie aceste legi, întrucât iniţial acestea au fost aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului.

Pentru ca prevederile declarate neconstituţionale să fie puse în acord cu legea fundamentală, va fi necesară în primul rând convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar nu obligatorie, întrucât nu există termen pentru renalizarea prevederilor respinse de Curte. Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.

În Parlament cele două legi vor urma procedura legislativă obişnuită, care, în funcţie de mobilizarea puterii şi a opoziţiei, poate dura chiar şi luni de zile. Până atunci, şeful statului nu poate promulga legile, iar Guvernul este în imposibilitatea de a aplica vreo măsură din cele prevăzute în Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi în Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Este vorba, de fapt, despre toate reducerile de salarii, pensii, indemnizaţii şi alte venituri pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea.
În aceste condiţii, Guvernul este nevoit să găsească alte soluţii de reducere a cheltuielilor. 

Cele două legi pentru care Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea sunt Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Acestea fuseseră atacate la CCR cu cinci sesizări.

Două dintre sesizări au fost depuse de magistraţii Curţii Supreme şi vizau reducerea pensiilor şi salariilor bugetarilor, dar şi a pensiilor speciale. PSD a sesizat Curtea în cazul Legii care prevede, printre altele, reducerea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. De asemenea, PSD a contestat şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

A cincea sesizare a venit de la PNL şi viza legalitatea Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Judecătorii Curţii amânaseră pronunţarea deciziei pentru vineri, după ce, joi, şedinţa a durat aproape şase ore. Aceasta a fost prima şedinţă în noua formulă, după numirile lui Mircea Minea şi a Iuliei Motoc, susţinuţi de actuala Putere, şi alegerea lui Augustin Zegrean, fost senator PDL, ca preşedinte al instanţei constituţionale.

 

Dintre cei  nouă judecători, cinci sunt cunoscuţi ca favoriţi ai preşedintelui Traian Băsescu.

De partea Opoziţiei se consideră că ar fi judecătorii:

- Ion Predescu - fost senator PSD

- Acsinte Gaspar - fost deputat PSD

- Aspazia Cojocaru - propusă de PSD

- Tudorel Toader - propus de PNL

Fideli Puterii şi Preşedintelui Băsescu sunt consideraţi:

- Puskas Valentin Zoltan - fost senator UDMR

- Augustin Zegrean - fost deputat PDL

- Petre Lăzăroiu - propus de Traian Băsescu

- Iulia Motoc -propusă de PDL

- Mircea Ştefan Minea - propus de PDL